Dr.
Radu Gologan
este medic primar medicină internă și cercetător științific
principal, cu activitate curentă de medic practician consultant în
hematologie clinică. În prezent pensionar, a activat din 1976 în
Institutul Clinic Fundeni. A fondat și a condus timp de zece ani
laboratorul de imunohematologie din institut. Din 2004, a fondat și
a condus centrul de excelență al Fundației pentru sindrom
mielodisplazic (cu sediul în SUA).
Este membru al Societății
Române de Hematologie (din 1997), al Asociației europene de
hematologie (din 2000) și al Societății americane de hematologie
(din 2007). Este referent la șase reviste medicale internaționale.
Este responsabil din partea României în forumul european
LeukemiaNet și Registrul european pentru sindromul
mielodisplazic.
Contribuțiile sale în cercetarea științifică
includ investigația de laborator și tratamentul anemiilor
hemolitice autoimune, investigația de laborator a lupusului
eritematos sistemic, tratamentul leucemiei limfatice cronice cu
analogi purinici, aspecte ale leucemiei cu limfocite granulare și cu
celule păroase, aspecte terapeutice în leucemia mieloidă cronică
și mielofibroza primară, aspecte particulare în leucemiile acute,
sindromul mielodisplazic. A fost director de proiect în două
contracte de cercetare obținute prin competiție, pe tema
sindromului mielodisplazic (2000–2002 și 2006–2008). Are 175 de
lucrări științifice comunicate, din care 44 indexate în MedLine,
și este autorul a șase capitole de carte în lucrări medicale
românești.
Hematologia
clinică este o specialitate medicală ce are ca obiect diagnosticul,
tratamentul și studiul bolilor sângelui și ale organelor hemato-
și limfopoietice. Descoperirile inițiale ale lui Hodgkin (1832),
care a descris boala ce-i poartă numele, dovedită mult mai târziu
a fi un limfom, ale lui Virchow (1847), care a introdus termenii
„leucemie” și „limfosarcom”, ale lui Neumann și Bizzozero
(1868), care au stabilit că măduva osoasă este organul unde se
produc elementele figurate ale sângelui, ale lui Pusey (1902), care
a utilizat radioterapia în limfomul Hodgkin, ale lui Goodman (1946),
care a introdus primul medicament antitumoral modern (un derivat al
azotiperitei) eficient în limfomul Hodgkin, ale lui Elion și
Hitchings (1950), care au descoperit primul chimioterapic pentru
leucemie (6-mercaptopurina), ale lui Rapaport (1956), care a introdus
prima clasificare histologică a limfoamelor cu aplicabilitate
clinică, și multe altele au contribuit la constituirea acestei
specialități tinere. În 1958, a luat ființă Societatea americană
de hematologie (ASH), prima organizație profesională națională
având ca scop stimularea învățământului și a cercetării în
domeniu. Întâmplător sau nu, în cadrul hematologiei și-au găsit
aplicabilitatea cercetări recompensate cu cinci premii Nobel.
Deși au incidență și prevalență
relativ reduse, bolile hematologice au impresionat dintotdeauna
populația și comunitatea medicală din cauza atât a severității
manifestărilor clinice și a mortalității ridicate, cât și a
absenței sau precarității tratamentului, într-o primă etapă, și
a complexității suferințelor prin toxicitatea acestora, în a doua
etapă. Apărând și evoluând ca o supraspecializare în cadrul
medicinii interne timp de aproape un secol, hematologia clinică s-a
delimitat de aceasta, dar și de hematologia transfuzională, de cea
de laborator ori de oncologia medicală (deși se ocupă doar de 10%
din bolile oncologice) dată fiind complexitatea cunoștințelor
specifice și a metodelor de diagnostic și tratament.
Informațiile acumulate, alături de
progresul tehnologic din ultimele decade și de avantajul prelevării
de eșantioane de țesut prin metode cu invazivitate minimă sau
redusă (puncția aspiratorie și biopsia medulară, biopsia
ganglionară) au determinat rezultate remarcabile, care au schimbat
perspectiva asupra bolilor hematologice. Beneficiind de aportul unor
tehnologii biologice de cercetare și diagnostic de diversitate si
acuratețe crescândă (imunohistocitochimia, genetica celulară și
moleculară, citometria în flux, tehnicile de hemostază și
tromboză, de culturi celulare și de analiză a hemoglobinei,
imunohematologia), de cel al tehnicilor de imagistică medicală, de
perfecționarea transplantului medular și de progresele fără
precedent ale farmacologiei și industriei farmaceutice, hematologia
clinică a cunoscut, cu precădere în ultimii 20–25 de ani, o
dezvoltare la cote nebănuite de pionierii acestui domeniu.
Totuși, progresele înregistrate nu
au fost uniforme. În unele boli se obțin vindecări, supraviețuiri
îndelungate sau îmbunătățiri semnificative ale calității
vieții în proporții importante. În altele însă, nu s-au
înregistrat rezultate notabile pe parcursul ultimelor trei decenii
sau proporția rezistenței primare la tratament sau a recăderilor
rapide este încă ridicată. Alți pacienți prezintă, imediat sau
la distanță, suferințe legate de toxicitatea tratamentului sau
întâmpină dificultăți în asigurarea acestuia din cauza costului
ridicat. Pentru toți aceștia, bătălia continuă.
Inițiem rubrica aceasta cu intenția
de a facilita împrospătarea unor cunoștințe de bază și
diseminarea altora mai recente din domeniul bolilor hematologice
către medicii din alte specialități decât hematologia. Scopul
este apropierea acestora de domeniul hematologiei clinice, având în
vedere că pacientul hematologic este de multe ori confruntat cu
complicații, boli asociate, sarcină, intervenții chirurgicale și
se recomandă abordarea lui de către o echipă multidisciplinară,
în care hematologul clinician joacă un rol esențial. Materialele
prezentate ar urma să contribuie la facilitarea dialogului între
specialiști, în beneficiul pacientului.
Ne-am propus să
prezentăm modificările recente ale clasificărilor, ale scorurilor
prognostice, ale ghidurilor de diagnostic și tratament, rezultatele
unor studii clinice recente cu implicații majore sau imediate,
sinteze ale unor referate sau minireferate generale despre grupe de
boli, grupe de agenți terapeutici sau boli ca atare, însoțite,
după caz, de scheme, tabele sau imagini, sinteze ale rubricii „Cum
tratez” pentru diverse boli hematologice, sinteze ale materialelor
prezentate la congresele anuale ale ASH și ale Asociației europene
de hematologie (EHA), anunțuri privind programe educaționale și de
cercetare pentru tineri (studenți, rezidenți, cercetători din
afara SUA), premii, recompense, facilități, voluntariat ș.a. Sursa
informațiilor o reprezintă principalele reviste ale ASH și EHA,
respectiv Blood
și Haematologica,
precum și alte publicații aferente sau nu acestor organisme
internaționale.
|
ASH
anunță că, prin inițiativa de deschidere internațională
(inaugurată în 1999), continuă și anul acesta distribuirea de
materiale educaționale în domeniul hematologiei către instituțiile
de îngrijire a sănătății din țările cu venit mic sau mediu
(inclusiv România). Instituțiile înscrise în această acțiune
vor avea acces online la: programul de autoevaluare al ASH;
Hematologia 2016 – program educațional ASH; prezentare prin
internet a înregistrărilor sesiunilor științifice și
educaționale din programul celui mai recent congres anual ASH;
prezentări prin internet ale celor mai recente reuniuni ASH privind
bolile maligne hematologice; difuzare prin internet a expunerilor
remarcate de ASH. Instituțiile interesate se pot înregistra pe
site-ul ASH și pot completa formularul indicat. Pentru informații
suplimentare: Michelle Lara – mlara@hematology.org.
EHA
anunță că a fost înființată, ca parte a rețelelor europene de
referință pentru bolile rare, Rețeaua europeană pentru boli de
sânge (EuroBloodNet),
prin care pacienții cu boli de sânge rare vor beneficia de aportul
unei rețele de excelență constituite prin participarea statelor
membre UE. Rețeaua a luat naștere datorită eforturilor reunite ale
EHA și ale Rețelei europene pentru anemii congenitale rare (deja
existentă) și este coordonată de prof. dr. Pierre Fenaux (Paris)
și prof. dr. Béatrice Gulbis (Bruxelles). În acest organism,
pacienții vor avea cinci reprezentanți, membri ai unor asociații
europene de profil. EuroBloodNet
cuprinde 66 de centre spitalicești specializate, cu experiență în
bolile hematologice maligne și non-maligne. Membrii EuroBloodNet
se vor reuni la Madrid, cu ocazia congresului anual EHA (22–25
iunie 2017). |
.JPG)
.jpg)
