Societatea Europeană de Cardiologie ne reamintește că, dacă mergem la culcare într-un anumit interval, acest obicei este asociat cu un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare.
Mișcarea zilnică poate compensa efectele nefavorabile pe care le are asupra organismului calitatea slabă a somnului, arată noile cercetări.
Cercetătorii de la UCLA (Universitatea din California – Los Angeles) au ajuns la concluzia că privarea de somn adaugă trei până la șapte ani vârstei biologice.
Federația Internațională de Fotbal Asociație – FIFA lansează campania #ReachOut, pentru a crește gradul de conștientizare asupra sănătății mintale.
Studii observaţionale arată că durata scurtă de somn este asociată cu un risc crescut de declin cognitiv și demenţă.
Activităţile din domeniul somnologiei s-au diminuat la 20% în contextul epidemiologic actual, ne-a declarat prof. dr. Florin Mihălţan, într-un interviul acordat cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului.
Cu câteva zile înainte de Ziua Mondială a Somnului, care anul acesta pică vineri, 19 martie, gigantul Google a anunțat că va intra pe piața dispozitivelor pentru supravegherea somnului cu noi funcții ale dispozitivului Nest Hub.
O piesă bucală ce transmite impulsuri electrice la nivelul limbii își propune să prevină formele ușoare de apnee obstructivă în somn.
Tratamentul chirurgical al apneei de somn obstructive pare a fi o soluţie în cazul pacienţilor fără răspuns adecvat la ventilaţia non-invazivă de tip CPAP sau la alte dispozitive.
Trăsăturile faciale analizate pe imagini recreate tridimensional ar putea prezice riscul unei persoane de a dezvolta apnee în somn obstructivă, potrivit unui studiu publicat în Journal of Clinical Sleep Medicine*.
În luna martie a avut loc, la Poiana Brașov, cea de-a noua ediţie a cursului dedicat tulburărilor de mișcare (de comportament motor). O atenţie aparte a fost acordată simptomelor non-motorii din boala Parkinson.
Somnul insuficient sau problemele din timpul lui au ajuns să reprezinte o normalitate pentru mulţi oameni, nicidecum un factor de risc pentru sănătate. Medicii se află și ei printre persoanele la risc, din cauza orelor prea puţine de somn: pot să dezvolte anumite afecţiuni, tocmai de pe urma programului încărcat, așa cum sunt gărzile.
La sfârșitul lunii martie trecem la ora de vară, însă această convenție numită Daylight Saving Time (DST) ne afectează sănătatea și calitatea somnului. Pe 13 martie, de Ziua Mondială a Somnului, experții din domeniu au explicat de ce este bine să se renunțe la ora de vară.
Ziua Mondială a Somnului este marcată anual la data de 13 martie. Ea reprezintă o celebrare a somnului, a unuia de calitate, iar medicii specialiști trag un semnal de alarmă cu această ocazie în privința tulburărilor de somn care pot să ne afecteze numeroase aspecte ale vieții. Medicul Florin Mihălțan, care a fost prezent astăzi la o conferință de presă, a explicat care sunt elementele unui somn de calitate, dar și riscurile care pot să apară în urma privării de somn.
La nivel mondial, povara reprezentată de bolile cronice netransmisibile a fost estimată la 85% în unele țări cu venituri scăzute și medii. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), acestea provoacă anual 41 de milioane de decese, 17,9 milioane fiind atribuite doar bolilor cardiovasculare.
Potrivit declarațiilor făcute de experții din cadrul American Academy of Sleep Medicine (Academiei Americane de Somnologie), inteligența artificială are potențialul de a îmbunătăți eficiențele și precizia în domeniul somnologiei (medicinei somnului). Rezultatele ar fi îngrijirea centrată pe pacient și prognostic mai bun pentru pacienții cu tulburări de somn.
În evaluarea clinică și în tratamentul insomniei la copii, se va ține cont de cauzele posibile conform grupei de vârstă.
Cercetătorii încă nu au căzut de acord cu privire la numărul optim al orelor de somn și la capacitatea de recuperare a nopților nedormite. Cu toate acestea, se știe că anumite persoane se simt odihnite chiar și după puține ore de somn. Explicația ar putea fi găsită chiar în codul genetic.
Datorită unui chestionar și a unei scale elaborate de prof. dr. K. Ray Chaudhuri și de echipa sa de specialiști în boala Parkinson, simptomele nonmotorii asociate acestei afecţiuni pot fi diagnosticate și cuantificate, de peste două decenii.
Suportul familial poate reprezenta uneori peste 50% din terapia pacienţilor cu boala Parkinson, de aceea este necesară și benefică educaţia medicală a populaţiei.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe