O abordare medicală corespunzătoare poate readuce bucuria de a trăi viaţa din plin chiar și la menopauză. Una dintre soluţii o reprezintă terapia de substituţie hormonală, explică dr. Roxana Viașu.
Societăţi profesionale din diferite domenii medicale din România și din străinătate, în parteneriat cu Asociaţia Universităţilor de Medicină și Farmacie din România, și-au dat mâna pentru a crea Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare.
La București a fost lansat recent un site care îi ajută pe părinţi să identifice din timp semnele atrofiei musculare spinale, o boală genetică neurodegenerativă rară.
Un studiu recent arată că prea puțini copii americani care suferă de siclemie (anemie cu celule în seceră) beneficiază de screening pentru AVC ori îngrijire pentru această condiție.
România are în prezent un număr semnificativ de centre în care se poate efectua tromboliza în cazul unui AVC. Unităţile în care se efectuează trombectomii sunt însă insuficiente.
Cercetători de top din centre academice prestigioase şi-au reunit forţele pentru a răspunde la întrebarea-cheie referitoare la cauza principală a COVID de lungă durată (long COVID).
Riscul crescut de a suferi un accident vascular cerebral în rândul adulților este corelat cu o anumită grupă de sânge.
Prin monitorizarea simptomelor respirației, un algoritm de inteligență artificială detectează boala Parkinson.
Un studiu recent a scos la iveală că există un risc crescut de a dezvolta demență la doi ani după infecția cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19.
Una din opt persoane afectate de boala cauzată de infectarea cu noul coronavirus prezintă unul dintre simptomele caracteristice long COVID, conform unui studiu amplu publicat vineri.
Cristina Ionașcu ne-a trimis spre publicare, pentru rubrica Doza de ficțiune, o proză intitulată „Introspecţie într-o lume superficială”.
Un sistem din categoria dispozitivelor inteligente portabile (așa-numitele wearables) detectează COVID-19 cu două zie înainte să apară simptomele bolii.
Un studiu de mari dimensiuni a găsit o corelație între long COVID și căderea părului, precum și între această infecție și libidoul redus.
Centrul de evaluare COVID-19 de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara își extinde programul de lucru.
Toţi adulţii din India vor primi gratuit doza booster, într-o campanie care a început vinerea trecută și va dura 75 de zile.
Creierul este un organ vital, constituit din aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Aceștia, prin cele 3 trilioane de conexiuni interneuronale, formează reţele care controlează întregul organism. La 22 iulie este marcată Ziua Mondială a Creierului.
Un expert din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spune că, cu cât o persoană face de mai multe ori COVID-19, cu atât are un risc mai mare de a dezvolta sindromul „long COVID”.
Un studiu recent a arătat că boala COVID-19 crește riscul de a dezvolta Alzheimer, Parkinson și accident vascular cerebral.
Mușcătura de căpușă poate duce la transmiterea unui virus responsabil de encefalita de căpușe sau a unei bacterii ce provoacă boala Lyme. Despre aceasta din urmă, în cele ce urmează.
Studiile recente arată că femeile au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta „long COVID”, în comparație cu bărbații.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
