O boală rară este boala care afectează mai puţin de 5 din 10.000 de indivizi. Astăzi sunt înregistrate peste 7.000 de boli rare, din care 80% sunt de origine genetică, iar săptămânal, noi boli rare sunt identificate şi definite. Bolile rare interesează aproximativ 1,3 milioane de persoane în România şi 25 de milioane în Europa. Un număr mare dintre bolile rare sunt în continuare denumite şi boli „orfane“ pentru că persoanele afectate nu beneficiază încă de un tratament adecvat. 75% din bolile rare pot fi prezente de la naştere sau se vor manifesta înaintea vârstei de 2 ani. Alte boli rare, aproximativ 25% apar după vârsta de 40 de ani. La 80% din cei afectaţi, boala produce un impact evident asupra speranţei de viaţă, iar la 35% din aceştia boala şi/sau complicaţiile ei provoacă decesul înaintea vârstei de 1 an. În mai mult de 65% din cazuri, aceste boli rare determină un handicap care provoacă neplăceri în viaţa cotidiană, iar la 9% din bolnavi chiar pierderea completă a autonomiei. (...)

   Iată câteva subiecte interesante din nr. 958 al hebdomadarului LE GENERALISTE: O altfel de privire asupra patogenezei depresiei. • Agomelatina (analog al melatoninei, care acţionează pe aceiaşi receptori) e sistematic evocată în expunerile ştiinţifice care abordează evoluţiile recente în tratamentul depresiei. Trebuie precizat că agomelatina este şi antagonist al unui subtip de receptor al serotoninei (5-HT2C) şi că experimentele pe animale au arătat că efectul antidepresiv al moleculei este în parte legat de acest antagonism. (...)

   Constatăm, de multe ori, că dorinţa de a aduce perfecţiunea în viaţa noastră goneşte fericirea. Ce-i de făcut? Ne vin în ajutor Alice D. Domar şi Alice Lesch Kelly, autoarele volumului FII FERICITĂ CHIAR DACĂ NU EŞTI PERFECTĂ. Cum să te eliberezi de iluzia perfecţiunii, apărut la Editura Curtea Veche, în 2009. Prima este asistent universitar la Departamentul de Obstetrică-ginecologie şi biologia reproducerii, Colegiul Medical Harvard, coordonator al serviciilor biomentale la FIV Boston, psiholog la Centrul Medical Beth Israel Deaconess, director executiv al Centrului Domar pentru Sănătate Biomentală din Woltham, Massachusetts. A doua este scriitoare specializată în Medicină şi Psihologie. (...)

   Monografia KINETOTERAPIA PACIENŢILOR CU BOALA PARKINSON se referă la boala Parkinson sau parkinsonismul primar, o afecţiune demielinizantă a sistemului nervos central, grav invalidantă, ce poate să fixeze pacientul la pat în stadiul său avansat. De aceea, pe lângă tratamentul medicamentos adecvat fiecărei etape de evoluţie a bolii, se impune şi un program zilnic de kinetoterapie, care se recomandă să fie aplicat cât mai timpuriu faţă

    2010 – Anul plămânului şi SRP (Societatea Română de Pneumologie) – este titlul Editorialului semnat de Florin Mihălţan, din nr. 1/2010 al revistei PNEUMOLOGIA. Cititorii noştri cunosc acest subiect, din „Viaţa medicală“ nr. 11/19 martie a.c. „Este un semnal important de reuniune a eforturilor tuturor pneumologilor şi ale celorlalţi implicaţi în lupta împotriva afecţiunilor respiratorii pentru un control şi un tratament corect al acestor boli.“ Tuberculoza în România. Probleme şi soluţii – Elmira Ibraim şi colectivul de la Unitatea Centrală de Coordonare a Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT) semnalează punctele slabe: • reducerea marcată a scăderii anuale a numărului de cazuri de TB şi stagnarea ratei mortalităţii deficienţe în sistemul informatic de înregistrare şi raportare a datelor în cadrul PNCT • lipsa resurselor financiare pentru asigurarea mentenanţei şi îmbunătăţirii sistemului monitorizare şi control insuficiente ale fenomenului de chimiorezistenţă micobacteriană lipsuri în asigurarea cu personal • deficienţe în asigurarea infrastructurii reţelei PNCT şi a aparaturii medicale necesare • deficienţe în asigurarea de medicamente (ce au condus la întreruperi de tratament) lipsa unui protocol recunoscut oficial pentru diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea cazurilor cu dublă infecţie HIV-TB. (...)

   Eveniment organizat de Global Initiative for Asthma (GINA), Ziua Mondială a Astmului, marcată anul acesta la 4 mai, a avut tema „Îţi poţi controla astmul!“. Campania desfăşurată în municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, între 3 şi 9 mai a.c., a debutat cu o conferinţă de presă, în Capitală, susţinută de dnii prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, şi prof. dr. Miron Bogdan, preşedintele Comisiei de Pneumologie din MS. (...)

    Capitala europeană în care îşi au sediul organizaţii precum OPEC, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, a fost, la începutul acestei primăveri (astronomice), preţ de cinci zile, centrul lumii… Neuroreabilitării. Kongresszentrum, din alcătuirea aripii noi a palatului Hofburg (odinioară, reşedinţa imperială, ce adăposteşte acum birourile preşedintelui Austriei, multe muzee, Şcoala de vară de echitaţie, Biblioteca Naţională) a găzduit al 6-lea Congres mondial de specialitate – WCNR (World Congres for Neuro- Rehabilitation), organizat de WFNR (World Federation for NeuroRehabilitation). O relatare despre acest eveniment, la care redacţia noastră a fost reprezentată de dr. Maria Dragotă. (...)

   Acesta este numele proiectului, lansat la 13 aprilie a.c., care îşi propune să ofere tinerilor (15–25 de ani) informaţii corecte despre HIV/SIDA, pentru a-i motiva să adopte un stil de viaţă mai sănătos, un comportament responsabil şi o atitudine nediscriminatoare faţă de persoanele infectate cu HIV. Adresându-se mai multor grupuri-ţintă (elevi, cadre didactice, personal medical), acesta urmăreşte realizarea unei puternice campanii de responsabilizare socială şi de luptă împotriva stigmatizării. (...)

    Am primit la redacţie DICŢIONARUL „BAILLIÈRE“ DE NURSING pentru nurse şi lucrători în domeniul îngrijirilor de sănătate, ediţia a 24-a (editat de Barbara F. Weller, traducerea – Gabriela Bocec în colaborare cu Cristina Oprea). Aceasta este a doua ediţie în limba română, actualizată şi revizuită, publicată de Asociaţia de Nursing din România. Pe lângă termeni noi, cuprinde şi informaţii sistematizate despre: nutriţie, resuscitare, medicamente şi controlul lor; unităţi de măsură şi tabele de valori normale; controlul infecţiilor, în capitolul Anexe. Cartea începe cu o Dedicaţie, semnată de dna profesor de nursing Florica Udma, pentru cea care a fost Gabriela Bocec, „o luptătoare neobosită pentru creşterea prestigiului asistenţilor medicali şi calităţii îngrijirilor (…) un exemplu (…) pentru tenacitatea cu care a luptat în scopul valorizării profesiei“. (...)

  Cititorii au putut afla din săptămânalul „Viaţa medicală“ că între 7 şi 9 mai a.c. se vor desfăşura, la Bucureşti, al V-lea Congres Internaţional de Medicină Anti-Aging şi al III-lea Congres Internaţional de Lasere în Medicină şi Chirurgie. Despre acestea ne-a dat o serie de detalii dl dr. Cătălin Enăchescu, secretar general al Asociaţiei de Medicină Anti-Aging (AMAA).

 

   Conform unui studiu realizat de OMS, bolile cardiovasculare (BCV) ocupă primul loc în clasamentul cauzelor mortalităţii pe plan mondial. Aceeaşi organizaţie arată că şase din şapte factori de mortalitate sunt legaţi de modul în care mâncăm, bem şi facem mişcare (colesterol, obezitate, consum scăzut de legume şi fructe, inactivitate fizică, tutun, alcool). (...)

     Pe prima copertă a revistei MEDICINA MODERNĂ, nr. 1/2010, ne întâmpină Speranţa, lucrare realizată de medicul-pictor Alina Carp. În editorial, dl prof. dr. Constantin Bâră, redactor-şef, urează La mulţi ani!… speranţei. Speranţa „că adevărul (…) va domina cândva gândirea noastră (…); că valoarea şi profesionalismul vor fi cândva criteriile care vor ghida evoluţia noastră (…); că buna credinţă va pătrunde în cele din urmă în crezul nostru (…); că buna cuviinţă, civilizaţia şi civismul (…) nu vor mai fi sugrumate de comportări periferice, de nonvaloarea informaţională (…); că vreodată cuvântul va însemna şi la noi viaţă şi construcţie, respect (…); că ne vom însuşi marile valori culturale europene (…), dar păstrându-ne şi promovându-ne identitatea şi propria valoare (…)“. „Cândva“, „în cele din urmă“, „vreodată“ – cam îndepărtată speranţa aceasta… De ce să nu ne dorim ca toate acestea să se întâmple cât mai curând, domnule profesor? (...)