Expunerea la niveluri mari de poluanţi atmosferici poate crește riscul de obezitate și de astm, conform unui studiu efectuat în Delhi, India.
O analiză făcută de Airly, un start-up care oferă date ultra-locale, exacte și predictive privind calitatea aerului, a scos la iveală care sunt cele mai poluate județe din țara noastră.
Asociaţia MaiMultVerde şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară îşi unesc forţele pentru reducerea poluării cu plastic a apelor Dunării.
Un studiu recent arată că în rândul românilor, consumul de produse ecologice a câștigat popularitate. Peste 30% dintre conaționalii noștri includ în alimentația lor produse ecologice.
Concentrația medie anuală de particule fine în aer rămâne ridicată în zonele urbane din Bulgaria, Polonia, România și Croația, arată Eurostat, cu ocazia Săptămânii Verzi a Uniunii Europene (31 mai - 4 iunie).
Microplasticul a fost descoperit în placentele unor bebeluși nenăscuți, relatează presa străină. Impactul asupra sănătății este necunoscut, dar există temeri legate de posibile leziuni pe termen lung.
Cele mai importante ape dulci din România sunt poluate cu microplastic - aceasta este concluzia unui raport național, primul de acest gen.
O echipă de cercetători și ingineri dedicaţi biotehnologiei propun o soluţie privind poluarea ecosistemului marin cauzată de cremele și loţiunile dedicate protecţiei solare.
Philips și rețeaua independentă Airly anunță extinderea numărului de senzori de monitorizare a poluării atmosferice, în cadrul campaniei “România respiră”.
EuroHealthNet, un parteneriat al organizațiilor care lucrează pentru a contribui la o Europă mai sănătoasă, a dat publicității recent un infografic care arată diferențele uriașe dintre țări la acest capitol.
Poluarea reprezintă un factorde risc important pentruafecţiunile respiratorii șicele cardiovasculare, dar și pentru evoluţia severă a COVID-19 la persoanele cu comorbidităţi, avertizează OMS .
Pe măsură ce descoperim tainele acestui virus, descoperim plusurile și minusurile activităţii sale. Dacă vorbim despre problemele pur medicale găsim o multitudine de efecte.
Lumea medicală a fost dominată, în perioada pandemiei de COVID-19, de numeroase webinarii pe această temă. Totodată, au existat multe controverse privind infecţia cu SARS-CoV-2.
Potrivit unui studiu recent de la Universitatea din Finlanda de Est, expunerea la particulele în suspensie deteriorează metabolismul celulelor olfactive de la nivelul mucoasei.
Un studiu nou, realizat în Italia, arată că poluarea aerului ar putea fi un factor de risc pentru dezvoltarea sclerozei multiple.
O cercetare nouă sugerează că poluarea aerului ar putea avea un efect asupra numărului de decese de pe urma COVID-19.
O „pandemie” de poluare a aerului, spun cercetătorii, scurtează viețile oamenilor, la nivel mondial, cu o medie de trei ani. Totodată, poluarea aerului este cauza a 8,8 milioane de decese premature, anual, spun experții.
Între 2030 și 2050, se preconizează că schimbările climatice vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutriției, malariei, diareei și stresului termic.
Experții trag un semnal de alarmă, amintind că particulele în suspensie poluante (PM) se numără printre factorii care cresc incidența și severitatea unor afecțiuni ale aparatului respirator.
La începutul anului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat lista provocărilor considerate a fi prioritare la nivel global în sănătate.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe