Pentru majoritatea pacienţilor cu hipertensiune arterială esenţială nu pot fi determinate cauzele bolii, iar realizarea unui „profil individual“ al acesteia e dificilă, făcând practic imposibilă alegerea unei terapii optime pentru un anumit bolnav şi stabilirea unui prognostic. Aşadar, înţelegerea completă a patogeniei moleculare a HTA rămâne o prioritate. Într-un amplu articol, în cadrul rubricii Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic trece în revistă descoperiri recente în căile patogenice „clasice“ şi căile nou identificate.

CarteaTehnici moderne de investigaţie şi perspective terapeutice în bolile digestive, realizată de colectivul de gastroenterologie de la Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“, sub redacţia Teodor Bădescu, Constantin Chira, Dana-Mirela Lengyel, Constantin Marian Radu, este prezentată de dl prof. dr. Mircea Grigorescu.

Boala coronariană şi manifestările sale reprezintă, în lume, principala cauză de morbiditate şi deces. Pe lângă factorii de risc „tradiţionali“ dobândiţi, evitabili şi modificabili, se consideră că jumătate din riscul bolii coronariene ţine de predispoziţia genetică. Cercetările care au început să elucideze „misterul genetic“ al patogeniei acestei boli, cu implicaţii în abordarea sa terapeutică, sunt discutate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

După ieşirea din iarnă, verdele – culoarea vieţii – îmbracă tot atâtea nuanţe câte forme are existenţa. Verdele tânăr şi matur, al brazilor şi mestecenilor, al pajiştilor şi pădurilor, este surprins de dl prof. dr. Mircea Cinteză în Albumul cu clipe.

Bolile comune ale adultului (HTA, DZ, boala coronariană, astmul bronşic, boala ulceroasă, obezitatea, cancerul) sunt multifactoriale, o contribuţie la apariţia acestora având şi factorii genetici.Esenţială în etiopatogenia lor este identificarea variantelor alelice implicate în producerea susceptibilităţii la boală, precum şi a modului în care un anumit genotip, în combinaţie cu factori de risc din mediu, determină boala. În cadrul rubricii Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic prezintă studiile de asociere utilizând întregul genom, care au revoluţionat cercetarea factorilor genetici asociaţi cu bolile comune ale adultului.

Valoros chirurg şi pasionat sportiv, dr. Mircea Ionescu a trăit şi profesat la Cluj până spre sfârşitul regimului ceauşist, stabilindu-se de atunci în Suedia. Două lumi x 2 este aşadar un titlu potrivit pentru recenta sa carte, prezentată de dl prof. dr. Mircea Popa, la Cartea confraţilor.

Săptămâna trecută, dl prof. dr. C. D. Zeletin a lansat, la Târgul de Carte Bookfest, primul volum al seriei „Scrieri“. Cele şapte tomuri anunţate vor aduna cele mai bune creaţii literare ale preşedintelui Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti. Dl dr. Mircea Ciuhuţa ne prezintă principalele momente ale evenimentului.

Conceptul de boală genomică a fost introdus în 1998 de James Lupski, pentru descrierea afecţiunilor genetice produse prin rearanjarea structurii genomului uman. La rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic explică mecanismul general de producere şi trece în revistă câteva din aceste afecţiuni.

Printre manifestările din cadrul Galei „Viaţa medicală“ 2012 se numără şi expoziţia medicilor fotografi, sugestiv intitulată „România – Foaie de observaţie“. Ne-o prezintă dl prof. dr. Mircea Cinteză, preşedintele Arfomed, în cadrul ruricii Albumul cu clipe.

Factorii genetici au o mare influenţă în producerea variaţiilor individuale ale eficacităţii medicamentelor. Importanţa întregului genom în metabolizarea şi acţiunea medicamentelor este studiat de famacogenomică, disciplină a cărei dezvoltare ar putea permite, în viitor, personalizarea medicaţiei. Detalii, în articolul dlui prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

Anual, Camera Lorzilor numeşte un Comitet pentru ştiinţă şi tehnologie, care analizează realizările din diverse domenii şi face recomandări organismelor guvernamentale britanice. Medicinii genomice i-a fost deja dedicat un al doilea raport, în 2009. Un model demn de urmat de orice ţară interesată de progres, pe care îl descrie şi comentează, la rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic.

Cum au contribuit genetica, apoi genomica la îmbunătăţirea tratamentului bolilor? Graţie lor, medicina a căpătat noi atribute: stratificată, de precizare, individualizată, predictivă. Despre toate acestea, în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic.

Au trecut de la „naşterea“ medicinii genomice. Lumea ştiinţifică a făcut un bilanţ al realizărilor şi perspectivelor în domeniu, constatând o discrepanţă între aşteptări şi realizări. Dl prof. dr. Mircea Covic trece în revistă, la rubrica Medicina genomică, progresele importante, între care identificarea regiunilor/locilor genomici, cu două consecinţe – predicţia riscului de boală şi elucidarea mecanismelor patogenice ale unor afecţiuni.

Drumul de la descifrarea structurii genomului uman până la îmbunătăţirea profundă a practicii medicale „la patul bolnavului“ trece prin diferite etape: înţelegerea biologiei genomului, a patologiei bolilor şi progresul ştiinţei medicale. Acest traseu, cu implicaţiile sale, este descris de dl prof. dr. Mircea Covic, în cadrul rubricii Medicina genomică.

Medicina genomică reprezintă aplicaţii ale genomicii în practica clinică. Răspunsuri la întrebarea din titlu creionează dlprof. dr. Mircea Covic la rubrica Medicina genomică.