Meritul pentru primul volum tradus în limba română cu opera poetică integrală a lui Michelangelo Buonarroti îi aparţine dlui prof. dr. C. D. Zeletin. Doctorul a lucrat la sonetele italiene încă din vremea studenţiei. Povestea „prieteniei” dintre Michelangelo şi C. D. Zeletin e redată la Cartea confraţilor de dna Smaranda Bratu-Elian. (...)

 

    Când omul de afaceri George Brăiloiu a anunţat că va dona Bibliotecii Academiei Române manuscrisele lui Emil Cioran pe care le cumpărase, la Paris, prin licitaţie, a motivat: „Am considerat că Academia Română, care are menirea de a păstra şi cultiva limba română, este instituţia care trebuie să aibă grijă de manuscrisele lui Cioran cumpărate de mine“. S-au făcut toate demersurile necesare şi manuscrisele au ajuns, printr-un transport special, direct la Biblioteca Academiei Române. (...)

   De câţiva ani, iubitorii baletului clasic sunt răsfăţaţi şi la Sibiu cu spectacole deosebite, pentru că în oraş a luat fiinţă o trupă care, finanţată de Consiliul local şi de Primărie, îşi desfăşoară spectacolele la Casa de Cultură, acolo unde, zilele trecute, s-a prezentat noua premieră gândită de entuziastul director Ovidiu Dragoman ca un omagiu adus ilustrului coregraf Oleg Danovski, incluzând Les Sylphides (Chopiniana) pe muzică de Chopin şi Mandarinul miraculos de Bartók. (...)

   La Geneva (1975), Asociaţia Medicală Mondială a lansat formularea modernă a Jurământului lui Hipocrat. În cadrul acestuia s-a emis principiul „primum non nocere“ (întâi să nu faci rău), principiu de bază în activitatea medicală, prin respectarea căruia se reduce probabilitatea apariţiei unor acuze de malpraxis. (...)

   De fiecare dată se întâmplă ca la Oscaruri să aibă loc o împărţeală aproape corectă, spre mulţumirea cât mai multor oameni, cu rezultate surprinzătoare, poate chiar interesante, dar niciodată realiste de la un capăt la celălalt. De fiecare dată iscă nemulţumiri, comentarii, o oarecare revoltă în rândul criticilor şi profesioniştilor de specialitate. Un lucru este cert: dacă vrei cu adevărat să îţi faci o idee despre aceste premii, este suficient să urmăreşti nominalizările şi să nu ai foarte multe aşteptări de la ceremonia în sine. (...)

   Cine nu recunoaşte faptul că citeşte horoscopul măcar o dată pe lună, nu ar trebui să se obosească să vadă noul film al lui Woody Allen, You Will Meet a Tall Dark Stranger/Vei întâlni străinul din visele tale. Pe lângă faptul că se înscrie, şi el, fără niciun dubiu, în stilul 2000 al regizorului, aduce în vizor o comedie neagră derulată în jurul ghicitului, premoniţiilor mai mult decât pozitive, care ne înseninează existenţa imediată. Aduce în vizor, de altfel, multe personaje a căror existenţă o urmăreşte îndeaproape, cu fişe atent realizate, magie cât încape şi, nu în ultimul rând, o distribuţie de excepţie ce parcă numai lui Allen îi iese cum trebuie: Anthony Hopkins, Gemma Jones, Naomi Watts, Josh Brolin, Antonio Banderas. (...)

   Considerat drept „personalitate tutelară a mitologiei patriei spirituale, sinonim al specificului naţional“, Mihai Eminescu este statornic evocat de Mircea Eliade în eseurile sale, dar şi în proza fantastică. În preajma aniversării a 161 de ani de la naşterea poetului, dl Geo Vasile ne propune o interesantă analiză a prozei lui Mircea Eliade în cheie eminesciană, la rubrica „Lecturi particulare“. (...)

 

   Se poate spune că Moş Nicolae a adus, la Ateneu, un nou concert al Orchestrei Medicilor „Ermil Nichifor“, un dar frumos pentru premianţii Societăţii Române de Medicină Internă şi, deopotrivă, pentru cei care i-au aplaudat. Interniştii, răsplătiţi pentru performanţele deosebite din anul care tocmai se încheie, au audiat, din partea colegilor care, lăsând pentru o clipă halatele albe, au (re)devenit instrumentişti, pagini celebre din opere, interpretate cu dăruire şi entuziasm, ca de obicei cu Iosif Ion Prunner la pupitru. (...)

   În preajma zilei de 2 decembrie, când se împlinesc 50 de ani de la intrarea în nemurire a pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti, unul dintre cei mai renumiţi interpreţi ai veacului XX, Societatea Română de Radio, în colaborare cu Fundaţia „Lipatti“ şi Consiliul judeţean Argeş, a lansat prima ediţie a „Zilelor Lipatti“, în care punctul central a fost competiţia destinată pianiştilor, gândită pe două grupe de vârstă (14–18 ani şi 19–28 ani). (...)

   Acesta este subiectul principal al Revistei HIPOCRATE nr. 44/iulie-august 2010, ce-şi propune restabilirea adevărului pe baza documentelor.

  Prof. dr. Alberto de Leiva, din Spania, care, timp de doi ani, a studiat viaţa profesională a dr. Nicolae Paulescu (tema celui de-al doilea doctorat al său), consideră că marele savant român face parte din grupul „celor patru contribuitori la faptul că astăzi bolnavii de diabet duc o viaţă mai bună şi mai lungă“. „Paulescu avea combinaţia ideală între grija specifică ultimei perioade a medicinii empirice şi dezvoltarea medicinii ca o ştiinţă bazată pe experiment“. (...)

    Un remarcabil eveniment, cu o deosebită semnificaţie iatroistorică, umană şi de pioasă aducere aminte, în spiritul unuia dintre enunţurile cuprinse în jurământul hipocratic: „Voi păstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţa ce le sunt datorate“ (formulare modernă, adoptată la Geneva de Asociaţia Medicală Mondială, în 1975), s-a desfăşurat vineri, 16 iulie 2010, la Institutul Clinic Fundeni. (...)

  Rămas orfan la 10 ani, urmare a morţii tatălui, ofiţer în războiul din Est, venit bolnav şi zdrobit psihic din prizonieratul în URSS, autorul-personaj creşte sub ocrotirea mamei şi ajutorul material al unui unchi paternal. Şcoala primară şi Liceul „Cantemir Vodă“ din Bucureşti lasă urme adânci nu numai în amintire, dar şi în formarea intelectuală a tânărului, datorită valorii profesorilor pe care, cu recunoştinţă şi respect, îi evocă. Deşi cu o medie care îi dădea drept să se înscrie fără examen la orice universitate, „ratează“ interviul la Facultatea de Medicină, fiind „preferat“ de către comisie fiul unui profesor medic. (...)