Furnizarea informaţiilor esenţiale pentru sprijinul și ghidarea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă la externare, prin înregistrarea unor mesaje audio ușor accesibile, ar putea îmbunătăţi prognosticul acestora.
Anul 2020 a adus numeroase noutăți în domeniul insuficienței cardiace, de la date privind epidemiologia acestei afecțiuni, până la o nouă definiție a celei mai severe forme, șocul cardiogen.
În unele situaţii, instalarea insuficienţei cardiace poate fi favorizată sau chiar cauzată de tratamentul farmacologic al unor malignităţi.
Insuficienţa cardiacă este o problemă de sănătate publică atât prin rata mare de mortalitate, cât și prin impactul social și economic pe care le implică. Insuficienţa cardiacă poate conduce la o serie de efecte negative asupra altor organe, precum rinichiul sau ficatul (1).
Societatea Română de Cardiologie invită medicii să participe vineri, 23 octombrie, la Cursul EPIC VII, care are loc în premieră în mediul online.
Studiul FIDELIO-DKD și-a atins obiectivul primar de a demonstra rolul finerenonei în întârzierea progresiei bolii cronice renale (BCR) la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2.
Estimarea presiunii venoase jugulare la adulţii cu insuficienţă cardiacă poate fi realizată adecvat de la distanţă prin intermediul unor videoclipuri realizate cu ajutorul telefoanelor inteligente.
Un instrument online îi ajută acum pe medici să estimeze riscul ca tratamentul făcut în copilărie pentru anumite cancere să ducă la debutul prematur al menopauzei.
Antigenul carbohidrat 125 poate fi un marker de prognostic mai exact pentru prezicerea mortalităţii pe termen lung, faţă de peptidul natriuretic cerebral, în insuficienţa cardiacă acută cu regurgitare tricuspidiană severă.
Intervenția prin TAVI la pacienții cu stenoză aortică strânsă simptomatică și cu amiloidoză cardiacă ATTR este indicată, datorită beneficiului prognostic și ratei de complicații periprocedurale, respectiv mortalității similare populației generale.
În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate, publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.
Insuficienţa cardiacă cu disfuncţie sistolică este subiectul cercetărilor privind noi mijloace terapeutice.
Prognosticul amiloidozei este influențat de organele în care amiloidul se depune, forma cardiacă a bolii fiind cea mai nefavorabilă. Progresele în tratamentul acestei afecțiuni sunt însă constante, astfel că este necesar un diagnostic precoce.
Monitorizarea dispozitivelor implantabile cardiace a permis o mai bună prezicere a riscului de agravare a insuficienței cardiace și o scădere a necesității de spitalizare pentru acești pacienți. Acum, rezultate similare pot fi obținute cu ajutorul unui dispozitiv neimplantabil – este vorba de un senzor cutanat dezvoltat de cercetătorii americani, arată un studiu publicat în Circulation*.
Bolile rare au o prevalență scăzută și o patogenie care poate fi polimorfă și complexă. Persoanele care suferă de astfel de boli au nevoie de centre specializate în care diagnosticul și tratamentul să fie realizate de experți în domeniu. Un astfel de punct de reper este Centrul de Expertiză pentru Boli Rare Cardiovasculare (CEBR).
Primele două protocoale de detecție a fibrilației atriale și a suflurilor cardiace cu ajutorul stetoscopului digital au fost aprobate de Administrația pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din SUA.
La Institutul Inimii pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca au fost efectuate, în decurs de un an, cele mai multe intervenţii chirurgicale cardiace din România, spune conf. dr. Adrian Molnar.
Profesioniști români și străini din domeniul cardiologiei s-au reunit la București, în cadrul Forumului Internaţional de Insuficienţă Cardiacă, unde au discutat despre alegerea tratamentului potrivit în funcţie de particularităţile fiecărui pacient.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
