Sechelele lăsate de COVID-19 cresc riscul de evenimente adverse în anul ce urmează bolii.
La capătul unei dezbateri lungi în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, privind legalizarea uzului medicinal al marijuanei, m-am trezit plecând cu sentimente contradictorii.
Un studiu nou arată că expunerea la lumina puternică înainte de ora de culcare ar putea să ducă la o creștere a numărului de cazuri de diabet gestațional.
Medicii britanici de la Royal London Hospital au elaborat un ghid pentru clinicieni pentru diagnosticarea și tratarea leziunilor provocate de inhalarea protoxidului de azot (N2O, gaz ilariant).
Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu trage un semnal de alarmă cu privire la un medicament relativ nou, folosit în tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Acest medicament nu este indicat persoanelor sănătoase.
Prin utilizarea regulată a tabletelor și smartphone-urilor, expunerea la lumina albastră poate modifica nivelurile hormonale și poate crește riscul de pubertate precoce.
Nivelul scăzut de activitate fizică este frecvent întâlnit şi la adolescenţi, mai ales în rândul fetelor, arată un raport al OMS şi OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).
Reducerea poluării provenite din sectoarele farmaceutic şi agricol este esenţială pentru combaterea proliferării superbacteriilor rezistente la medicamente, se arată într-un raport.
Cercetările au evidenţiat o reducere cu 27% a declinului cognitiv la pacienţii trataţi cu lecanemab, dar și efecte adverse grave.
Tutunul ucide anual opt milioane de oameni. Lăsând la o parte influenţa asupra mortalităţii și morbidităţii unor întregi generaţii, cred că este vremea să vorbim de ciclul de viaţă al produselor de tutun într-o altă manieră decât până acum. Să analizăm contribuţia acestora la efectul de seră.
Studiul confirmă eficacitatea unui produs dezvoltat de companiile Eisai și Biogen în încetinirea declinului cognitiv al pacienților, dar notează şi efectele adverse, uneori severe.
Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a avertizat că 90.000 de europeni ar putea muri în fiecare an din cauza caniculei, până la sfârşitul acestui secol, dacă nu se iau măsuri.
Noi substanţe cu efect analgezic sunt în curs de cercetare, în folosul pacienţilor cu dureri severe.
Autoritatea de reglementare a ajuns la concluzia că există „o posibilitate rezonabilă” ca menstruaţiile abundente să aibă o asociere cauzală cu serurile anti-COVID.
Se pare că persoanele care au prezentat efecte adverse sistemice după administrarea vaccinului împotriva SARS-CoV-2 (febră, frisoane, dureri musculare etc.) au înregistrat un titru mai mare al anticorpilor.
Algoritmii de inteligenţă artificială ar putea reduce efectele secundare ale medicamentelor.
Efectul schimbărilor climatice în Delta Dunării este palpabil: perioadele prelungite de secetă au dus la colmatări care necesită intervenții tot mai dese, a spus Viorica Bîscă, din cadrul ARBDD.
Un studiu recent a scos la iveală că există un risc crescut de a dezvolta demență la doi ani după infecția cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19.
S-a tot discutat despre schimbările climatice. Care sunt efectele lor asupra sănătăţii publice? Ce fac decidenţii?
Un studiu recent arată că muzica ar avea un potențial promițător în ceea ce privește încetinirea evoluției demenței.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe