Stomatologia nu este considerată medicină primară, iar medicina primară nu include stomatologia. Aceasta este situaţia în prezent.
Modalitatea prin care îţi promovezi un serviciu poate valora mai mult decât serviciul în sine.
Colegiul Medicilor Stomatologi din București organizează între 21 și 23 octombrie un congres creditat cu 24 de puncte EMC, la care „Viața Medicală” este partener media.
Stomatologia nu este doar medicină, ci și business. Într-o societate a extremelor afișate, a postărilor social media, reclamelor și apariţiilor TV, nici nu e de mirare confuzia pacienţilor.
Stabilitatea unei relaţii dintre pacient și medicul stomatolog are la bază mai multe premise. Cele mai importante sunt încrederea în medic și empatia medicului faţă de pacient percepută de acesta.
Medicina dentară din România a primit doar 0,33% din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în 2020, deși incidența cariilor dentare este de 99%.
A aduce în spaţiul public acuzaţii grave nefondate și fără dovezi la adresa medicilor stomatologi este inacceptabil.
Proiectul noului cod deontologic al medicilor stomatologi a fost supus atenţiei specialiștilor din domeniu în vederea consultărilor și a fost aspru criticat în spaţiul public.
Legiferarea malpraxisului și numeroasele norme de aplicare pentru legislaţia din domeniu au schimbat fundamental relaţia medicului și a furnizorului de servicii medicale cu pacientul. În actul medical distingem trei componente distincte inalienabile: comunicarea, aplicaţia administrativă și aplicaţia medicală.
Discrepanţa între serviciile medicale din unităţile bugetare și cele private a crescut în această perioadă.
Crucea Roșie Română lansează „DINȚI și părinți”, un grup online de educație stomatologică care se adresează atât părinților, cât și copiilor.
Serviciile medicale implică costuri mari. Totul este scump dacă este destinat serviciilor medicale; calitatea și specificaţiile produselor, ale aparaturii și ale consumabilelor sunt la parametri maximi, iar preţurile acestora sunt în consecinţă.
Capitolul al IV-lea, Asistenţa medicală dentară, al Contractului-cadru pentru anii 2021-2022 ridică o serie de întrebări din partea Colegiului Medicilor Stomatologi din România.
Pentru tratarea pacienţilor minori este necesară obţinerea acordului părinţilor. Uneori, însă, medicul se confruntă cu situaţii care impun o altă abordare.
În aceste zile marcăm un an de pandemie de COVID-19. Un an în care întreaga lume și-a arătat vulnerabilităţile și capacitatea limitată de răspuns la provocări de nivel global.
Diagnosticarea afecţiunilor stomatologice presupune anamneză, examen obiectiv și examinări complementare, dintre care doar prima se poate face prin telemedicină. În aceste condiţii este esenţial ca pacienţii să înveţe cum să identifice anumite afecţiuni singuri, în faţa oglinzii.
Istoria stomatologiei clujene poate fi citită într-o primă lucrare apărută la finalul lui 2020, semnată de prof. dr. Alexandru Rotaru și conf. dr. Horaţiu Rotaru (tată și fiu).
Pentru cei mai optimiști medici din Stomatologia Pediatrică, cei care încă mai cred în valoarea stenică a provocărilor pandemice, este timpul să reflecteze asupra protocoalelor de îngrijire zilnică.
Studii recente demonstrează existenţa unei legături între igiena orală deficitară și creșterea semnificativă a riscului de complicaţii și de diseminare prelungită a virusului SARS-CoV-2.
Colgate România, împreună cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România și Asociația Națională de Stomatologie Pediatrică din România, a lansat luna aceasta campania „Zâmbește pentru viitor”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe