Spitalul Universitar de Urgenţă București (SUUB) și Institutul Oncologic Internaţional din Osaka au încheiat un acord de cooperare, cu scopul de a oferi servicii medicale mai bune și de a dezvolta cercetarea academică.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat încetarea stării de risc epidemiologic şi biologic generată de pandemia de COVID-19, reiese dintr-un comunicat transmis de Guvern pe 28 iunie.
Un procent de 42,9% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate, în săptămâna 19 - 25 iunie, în Bucureşti şi în judeţele Dolj, Iaşi, Dâmboviţa şi Galaţi, informează Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
O analiză recentă arată că un sfert dintre români cer a doua opinie medicală atunci când li se recomandă o intervenție chirurgicală.
Multă vreme am cochetat cu ideea că inteligenţa artificială va fi un mare plus pentru practica medicală.
Peste 40% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate, în săptămâna 12 - 18 iunie, în Bucureşti şi în judeţele Timiş, Suceava, Dolj şi Iaşi, în perioada de referinţă fiind raportate șapte decese.
Relatăm succint o observaţie ce se referă la un caz de bradicardie apărut după vaccinarea împotriva COVID-19 cu două doze (după rapel).
Dr. Liviu Radu este cercetat într-un dosar instrumentat de DNA Craiova privind acordarea unor stimulente de risc COVID-19 personalului unității sanitare.
Oamenii de știință au precizat că medicamentul nu a fost testat pe persoane care sufereau deja de COVID de lungă durată şi, prin urmare, nu a putut fi utilizat pentru a trata această boală, ci doar pentru a o preveni.
Din punct de vedere imagistic, examinarea prin tomografie computerizată este standardul de aur, având utilitate mai ales pentru stadializare și pentru identificarea eventualelor complicaţii.
Antiviralul nirmatrelvir/ritonavir (Paxlovid) primește aprobare completă pentru administrare persoanelor cu infecţie COVID-19.
În perioada 21-25 mai, președintele OAMGMAMR, Mircea Timofte, a participat la Geneva la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Mondiale a Sănătăţii. A fost prima organizată în format fizic de la începutul pandemiei de COVID-19.
Potrivit unei cercetări franceze, circa 90% dintre persoanele afectate de COVID-19 de lungă durată continuă să acuze simptome la un an după infectare.
Diagnosticul de melanom cutanat vine cu multiple schimbări și provocări, pe diferite planuri. Afectează viaţa de zi cu zi a pacientului, mai ales că înseamnă, de multe ori, o navigare dificilă prin spitalele de stat.
Persoanele care au suferit un transplant cardiac în care inima provenea de la donatori cu formă activă de COVID-19 au avut un risc mai mare de deces la 6 luni și la 1 an comparativ cu cei care au primit cordul de la donatori non-COVID.
Grupul tehnic din cadrul MS și CNAS lucrează împreună cu comisia de Oncologie pentru normele care vor fi puse în aplicare în perioada imediat următoare.
Diagnosticul bolii Parkinson (BP) este stabilit pe baza anamnezei, examenului fizic și neurologic al pacientului.
COVID-19 nu mai reprezintă o urgenţă globală de sănătate. Anunţul a fost făcut la 5 mai de directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, la mai bine de trei ani de la debutul stării de alertă privind acest virus.
Nu, nu s-a terminat pandemia, s-a terminat urgenţa medicală pusă de pandemie. Cum știm asta? Pentru că numărul deceselor, la nivel planetar, a scăzut la un oarecare nivel.
Rezultatele unui studiu publicat recent în BMC Infectious Disease arată că persoanele care au dezvoltat long-COVID răspund diferit la vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe