Asociația Națională a Hemofilicilor din România vă invită sâmbătă, 25 noiembrie, la „Întâlnirea Regională de Comunitate” pentru județul Constanța.
La 17 aprilie a fost marcată Ziua Mondială a Hemofiliei. Un om din 10.000 se naște cu hemofilie, arată statisticile recente.
Riscul crescut de a suferi un accident vascular cerebral în rândul adulților este corelat cu o anumită grupă de sânge.
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a publicat recent o informare care se adresează profesioniștilor din domeniul sănătății.
Un grup de cercetători din Australia au descoperit că proteinele din veninul a doi şerpi care trăiesc în această ţară ar putea fi utilizate pentru accelerarea procesului natural de coagulare a sângelui.
La UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca funcționează primul laborator de hemostază din Nord-Vestul României.
Experții au creat o aplicație de smartphone care poate, cu ajutorul vibrațiilor, să testeze o singură picătură de sânge pentru a determina cât de bine se coagulează.
Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca nu a determinat o creştere a incidenţei cazurilor de cheaguri sangvine cu număr scăzut de trombocite, la persoanele care au primit a doua doză.
Este vorba despre primul medicament nou din ultimii 15 ani aprobat în România pentru tratamentul pacienţilor cu hemofilie A, care prezintă inhibitori de factor VIII de coagulare.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) nu recomandă utilizarea heparinei în tratamentul tulburărilor de coagulare asociate vaccinurilor anti-SARS-CoV-2.
După înregistrarea primului deces în Europa provocat de reacţiile adverse ale serului Johnson & Johnson, Belgia a anunţat suspendarea vaccinării împotriva COVID-19 cu acest produs, potrivit Reuters.
Agenția Europeană a Medicamentului a emis recomandări actualizate privind apariția cheagurilor de sânge, însoțite de un număr scăzut de trombocite, care pot apărea în urma vaccinării cu AstraZeneca.
O proteină numită factor plachetar 4 sau FP4 este cea care ar fi putut provoca cazurile de tromboză survenite la 16 persoane din Germania, Austria şi Norvegia, în urma vaccinării cu serul de la AstraZeneca.
Experții Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) au concluzionat că neobișnuitele cheaguri de sânge, însoțite de un nivel scăzut de trombocite, ar trebui să fie considerate ca efecte secundare foarte rare produse de vaccinul AstraZeneca.
Un reprezentant al Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) a confirmat existenţa unei legături între vaccinul AstraZeneca anti-COVID şi cazurile rare, observate după administrarea serului, cu formarea cheagurilor de sânge, asociat cu un număr scăzut de trombocite.
La ANMDMR au fost raportate, după vaccinarea anti-COVID, modificări de coagulare sau evenimente trombotice, însă niciunul dintre aceste cazuri nu este încă confirmat din punct de vedere medical, a precizat Valeriu Gheorghiţă.
Se înmulţesc observaţiile medicale privind diverse manifestări clinice și modificări paraclinice asociate infecţiei cu SARS-CoV-2, dar și la complexitatea perturbărilor fiziopatologice provocate.
Apare tot mai evident că, deși se manifestă ca o boală respiratorie autolimitată de severitate mică/medie la circa 80% dintre cazuri, COVID-19 poate îmbrăca un tablou clinico-biologic complex și poate afecta și alte organe în afara plămânului.
Un nou articol publicat în JAMA Cardiology* răspunde la o întrebare importantă privind riscul embolic asociat anticoagulantelor orale în trombozele de ventricul stâng.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe