Artificiile eliberează diferite metale în aer în urma exploziei, acestea putând afecta plămânii, arată un studiu publicat recent.
Antigenul carbohidrat 125 poate fi un marker de prognostic mai exact pentru prezicerea mortalităţii pe termen lung, faţă de peptidul natriuretic cerebral, în insuficienţa cardiacă acută cu regurgitare tricuspidiană severă.
Intervenția prin TAVI la pacienții cu stenoză aortică strânsă simptomatică și cu amiloidoză cardiacă ATTR este indicată, datorită beneficiului prognostic și ratei de complicații periprocedurale, respectiv mortalității similare populației generale.
Medicul neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea subliniază într-un briefing publicat recent pe platforma MedicHub că medicii trebuie să investigheze pacienți cu afectare cerebrală datorată infecției cu SARS-CoV-2, amintind cât de important este examenul RMN în aceste situații.
În cadrul infecției cu noul coronavirus este posibilă și afectarea tractului urogenital.
În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate, publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.
Insuficienţa cardiacă cu disfuncţie sistolică este subiectul cercetărilor privind noi mijloace terapeutice.
Anumite profesii statice, precum cea de chirurg, dentist sau IT-ist, cresc riscul instalării oboselii musculare, a durerii musculoscheletale și a modificărilor degenerative. Este necesară identificarea unor exerciții fizice compensatorii și a unor instrumente și strategii simple care să prevină apariția complicațiilor.
Prognosticul amiloidozei este influențat de organele în care amiloidul se depune, forma cardiacă a bolii fiind cea mai nefavorabilă. Progresele în tratamentul acestei afecțiuni sunt însă constante, astfel că este necesar un diagnostic precoce.
Monitorizarea dispozitivelor implantabile cardiace a permis o mai bună prezicere a riscului de agravare a insuficienței cardiace și o scădere a necesității de spitalizare pentru acești pacienți. Acum, rezultate similare pot fi obținute cu ajutorul unui dispozitiv neimplantabil – este vorba de un senzor cutanat dezvoltat de cercetătorii americani, arată un studiu publicat în Circulation*.
Bolile rare au o prevalență scăzută și o patogenie care poate fi polimorfă și complexă. Persoanele care suferă de astfel de boli au nevoie de centre specializate în care diagnosticul și tratamentul să fie realizate de experți în domeniu. Un astfel de punct de reper este Centrul de Expertiză pentru Boli Rare Cardiovasculare (CEBR).
Primele două protocoale de detecție a fibrilației atriale și a suflurilor cardiace cu ajutorul stetoscopului digital au fost aprobate de Administrația pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din SUA.
Circulația crescută a subtipului D68 a enterovirusului s-a corelat cu creșterea cazurilor de paralizie acută flască, o boală cu simptomatologie asemănătoare poliomielitei acute.
La Institutul Inimii pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca au fost efectuate, în decurs de un an, cele mai multe intervenţii chirurgicale cardiace din România, spune conf. dr. Adrian Molnar.
Profesioniști români și străini din domeniul cardiologiei s-au reunit la București, în cadrul Forumului Internaţional de Insuficienţă Cardiacă, unde au discutat despre alegerea tratamentului potrivit în funcţie de particularităţile fiecărui pacient.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe