Care este rolul factorului vascular în patogenia hipertensiunii intracraniene (HIC) benigne (idiopatice)? La această întrebare, acad. Constantin Popa oferă un amplu răspuns, argumentat cu date epidemiologice, fiziopatologice, clinice şi de management al afecţiunii, în cadrul rubricii Creierul vascular.
Care sunt criteriile şi modalităţile de selecţie a pacienţilor pentru terapia AVC acut? Această problemă terapeutică este de strictă actualitate, fiind dezbătută, chiar în aceste zile, la Conferinţa Internaţională de Stroke 2013 (5–8 februarie, Hawaii). Avantajele şi utilitatea imagisticii de perfuzie la bolnavii cu accident vascular cerebral ischemic acut sunt argumentate de acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.
În multe cazuri de infarct cerebral, se constată caracterul dinamic al modificărilor metabolice, acestea fiind prezente nu doar în vecinătatea leziunii, ci şi la distanţă, până în structurile cerebeloase. Fenomenul, denumit diaschizis de Constantin von Monakow, la începutul secolului XX, este ilustrat pe larg, cu multiple exemple, de acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.
Graviditatea este considerată factor de risc pentru apariţia accidentului vascular cerebral. Apariţia unui stroke în sarcină sau în post-partum, deşi rară, este un eveniment potenţial dramatic prin posibilele consecinţe materno-fetale. O prezentare a acestui subiect de graniţă realizează dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.
Oarecum surprinzător, noul concept de vascular cognitive impairment clarifică, cumva, noţiunea anterior introdusă în uz, de afectare cognitivă uşoară (mild cognitive impairment). Mai multe detalii nosologice aduce dl acad. Constantin Popa într-un amplu articol, la rubrica Creierul vascular.
Printre urmările accidentelor vasculare cerebrale responsabile pentru alterarea calităţii vieţii pacienţilor se numără şi depresia post-AVC. Despre influenţa diferitelor leziuni cerebrovasculare şi despre rolul neuroimagisticii în cercetarea mecanismelor fiziopatologice posibil implicate în această afecţiune, în articolul semnat de dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.
Abordarea terapeutică promptă, adecvată şi susţinută a pacienţilor cu traumatism cranio-cerebral grav reprezintă unul din cei mai importanţi factori în scăderea mortalităţii şi dizabilităţilor cauzate de această patologie. De asemenea, contribuie semnificativ la scăderea duratei de spitalizare şi a cheltuielilor aferente. Vă invităm să citiţi studiul „Managementul traumatismului cranio-cerebral sever în primele 24 de ore“, semnat de dr. Eva Gheorghiţă, dr. Luminiţa Neagoe, dr. Cristina Bucur şi prof. dr. A. V. Ciurea, de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
