Cei care l-au cunoscut vorbesc despre Ioan Onisei ca despre un om deschis la problemele ivite în zona culturii române.
În 30 ianuarie 2015, „Viaţa Medicală” a publicat articolul* „Pentru ultima dată”. Am început scriind: „Încă un coleg ne-a fost ucis”. Alina-Mihaela a trecut la cele veșnice în urmă cu șapte ani. „(...) era un copil foarte bun, liniștit, care răspândea «lumină» și zâmbet, dădea dovadă de seriozitate și dorinţa de a deveni un medic bun, rămânând un om bun și credincios.”
Zeci de minute am parcurs foile unora dintre numerele celebrei reviste „Vatra”, minunându-mă de splendorile oferite de fiecare număr parcurs.
Medicina modernă românească ocupă un loc important în spaţiul social generos creat de „Unirile noastre”.
Muzeul Naţional Cotroceni a organizat două expoziţii care marchează înfăptuirea Unirii Principatelor și, respectiv, căsătoria principelui Ferdinand cu principesa Maria de Edinburgh.
Într-o perioadă fără multe motive de veselie... să ne păstrăm speranţa!
Nicio societate nu poate funcţiona fără reguli. Niciun sistem nu poate să prevină haosul fără principii și fără disciplină.
Odată cu cea de-a treia iarnă pandemică și cu un sezon gripal care se anticipează a fi mai robust decât precedentul, un nou termen ajunge în limbajul comun: Flurona/Florona.
Trăim vremuri dificile. A fost un an greu, este un an greu, va fi un an greu. Doar lipsa empatiei ne mai lipsește!
Compoziţia microbiomului pulmonar este determinată de cel puţin trei factori: imigraţia microbiană, eliminarea microbiană și condiţiile de creștere regională.
Discutam săptămâna trecută despre trei medici, unul fiind și pacient, implicaţi... cu colegialitate. De multe ori, nu doar din vremea anilor pandemici, empatia lipsește, deși este atât de necesară.
Toţi am auzit de ei, voluntarii – persoanele care își sacrifică timpul liber pentru a-i ajuta pe ceilalți. Sunt eroi pe care, fără să bănuim, îi putem întâlni oriunde: pe stradă sau în spitale.
Într-o dimineaţă, un medic de laborator a primit un mesaj telefonic de la un fost coleg, din alt spital.
Municipiul Timișoara a găzduit recent, în Aula Academiei Române, Filiala Timișoara, în regim hibrid – online și on site – lucrările Simpozionului „Muzica și Medicina”.
Am fost printre promotorii examinării cu grile, dar de câteva zile îmi revine obsesiv în minte o întâmplare relatată recent de un coleg.
Specialiști europeni vor participa marţi, 16 noiembrie, la o discuţie online despre cele mai bune modalităţi prin care statele europene se pot pregăti pentru a promova dezvoltarea și accesul la tratamentele împotriva COVID-19 în special pentru pacienţii spitalizaţi.
Zilele trecute am primit pe una dintre reţelele profesionale la care sunt abonat un podcast și o avertizare pe tema „twindemic”.
Medicul Sever-Cristian Oană iese la rampă cu o lucrare care evidenţiază nevoia de refundamentare a relaţiei medic-pacient.
Societatea Română de Informatică Medicală a organizat, luna trecută, sub egida Academiei de Știinţe Medicale din România, Conferinţa Naţională de Informatică Medicală, cu participare internaţională. Lucrările au fost deschise de prof. dr. Sorana D. Bolboacă (UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.
Managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” din Timişoara, dr. Cristian Oancea, spune că acest lucru ar duce la ,scurtarea timpului de iniţiere a terapiei.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe