Ministerul Sănătăţii din România publică în fiecare zi informații referitoare la infecția provocată de virusul SARS-CoV-2, din familia de coronavirusuri. Multă lume se întreabă dacă, după vindecare, cei care au avut COVID-19, boala cauzată de coronavirus, rămân sau nu cu anumite sechele.
În lupta împotriva epidemiei de COVID-19, boala cauzată de virusul SARS-CoV-2, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) transmite câteva informaţii extrem de importante în ceea ce privește adresabilitatea pacienților la medicul de familie.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) din România a publicat ieri, 30 martie, un document extrem de important pentru medici, referitor la algoritmul de testare pentru COVID-19 și la internarea și externarea pacienților.
Un studiu recent arată că o parte dintre pacienții cu COVID-19, boala cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2, încă au virusul după dispariția simptomelor.
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că până astăzi, 30 martie, pe teritoriul României au fost confirmate 1.952 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.
Șapte persoane din cadrul Ambasadei României în Republica Franceză au fost testate pozitiv cu COVID-19.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) din România oferă informații noi referitoare la infecția cu noul coronavirus, numit de experți SARS-CoV-2.
În lupta împotriva coronavirusului, cercetătorii de la Universitatea Politehnică din București (UPB) au realizat dezinfectanți. Aceștia se află în testare și vor putea fi produși rapid și în cantități mari.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat astăzi că sunt mai multe persoane confirmate pozitiv cu noul coronavirus la Spitalele militare din Focșani și Galați.
Bărbatul, originar din Rimini, nu a învins doar coronavirusul, ci și pandemia de gripă spaniolă de acum un secol.
Noul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a explicat astăzi că autoritățile au acele protocoale în care se prevede că orice persoană care vine în spitale cu o infecţie respiratorie şi care are teste negative la gripă, să fie testată pentru coronavirus.
Recent, noul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, s-a întors de la Suceava, unde spitalul a fost închis pe o perioadă scurtă, pentru dezinfecție, în contextul descoperirii unor persoane cu noul coronavirus. El spune că în teren a văzut anchete epidemiologice incomplete.
Pandemia de coronavirus este de ceva timp o problemă globală. Numărul îmbolnăvirilor și al deceselor crește de la o zi la alta. Haosul mondial există și este o realitate pe care nimeni nu o mai poate nega. În România, la diseminarea lui contribuie, deopotrivă, autorităţile, oamenii de rând și reprezentanţii presei.
Ai lacrimi îngheţate în priviri. Îţi pâlpâie lumina în mâna tremurândă, topind ceara lumânării. Este gol de jur-împrejur și este gol în sufletul tău. I-ai pierdut pe ei, pe cei dragi.
Cu siguranţă aţi auzit de scurta rugăciune a lui Reinhold Niebuhr, numită „a seninătăţii” și atât de preţuită pentru pragmatismul ei reformat.
Din cauza vulnerabilităţii particulare a pacienţilor oncologici, asigurarea îngrijirilor de specialitate în condiţii de siguranţă este esenţială, în ciuda numeroaselor piedici întâmpinate de profesioniștii din domeniul medical în această perioadă dificilă. Drept urmare, societatea europeană și cea americană de oncologie au făcut câteva recomandări, în contextul pandemiei COVID-19. La fel și Societatea Naţională de Oncologie Medicală din România (SNOMR).
Pacienţii vârstnici și cei cu afecţiuni cronice fac parte din categoria persoanelor vulnerabile în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Din această categorie fac parte și cei cu diabet zaharat. Pentru a-i ajuta pe acești bolnavi, societăţile profesionale internaţionale vin cu recomandări și sfaturi.
Ce-ar fi să privim această pandemie ca pe o imensă oportunitate de schimbare a modului în care am privit până mai acum o lună învăţământul superior medical?
Personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19 are, pe lângă provocările obișnuite, acum exacerbate, cum ar fi lipsa materialelor sau personalul insuficient, și provocări specifice pandemiei.
Coronavirusurile (CoV-urile) sunt virusuri ARN, denumite astfel datorită apectului de coroană pe care îl au la examinarea sub microscopul electronic (din latină coronam = coroană).
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe