„Până și cea mai mică floare își are rădăcini în nemărginire.” Așa spune o frază dintr-o carte pe care tocmai am deschis-o („Cartea ceasului de nisip”, de Ernst Jünger).
În 2022, Synevovet a oferit peste 500.000 de servicii de diagnostic prin intermediul partenerilor, cabinete și clinici veterinare, ferme sau asociații care se ocupă de îngrijirea animalelor.
Echipa mixtă formată din otorinolaringolog, imagist, anatomopatolog, oncolog, alături de evaluarea prin computer tomograf reprezintă condiţiile esenţiale în diagnosticul adenomului pleomorf.
Dacă nu-i credităm cu încredere pe studenţi sau pe tinerii medici, dacă nu-i însoţim discret, cum să pretindem de la ei performanţă și siguranţă de sine?
După o perioadă de ușoară scădere a consumului de antibiotice, în urmă cu 4-5 ani, ţara noastră a revenit la utilizarea în exces a acestor produse, au atras atenţia specialiștii în contextul Săptămânii Mondiale a Conștientizării asupra Consumului de Antibiotice.
Eduard Florescu, medic rezident boli infecțioase, spune că 1% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile prezintă manifestări serioase, cu morbiditate și mortalitate crescută la cele de peste 50 ani.
Vaccinurile anti-COVID au reprezentat cea mai spectaculoasă evoluţie din istoria medicinei – dar succesul vaccinării, în România, a fost unul îndoielnic, a afirmat Alexandru Rafila.
După vaccinarea cu a treia doză de vaccin anti-COVID, creșterea titrului de anticorpi anti-proteină S este impresionantă. La fel, și scăderea lui ulterioară. Ce semnificaţii are acest lucru?
Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a participat, alături de alți miniștri ai Sănătății din UE, la lucrările unei conferințe pe tema rezilienței sistemelor de sănătate.
Conf. dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolior Transmisibile, a prezentat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, o estimare a modului în care va evolua în următoarele săptămâni pandemia COVID-19 în ţara noastră.
Pe baza unui sondaj realizat de Ipsos în zeci de țări, cei de la Statista.com au realizat un infografic în care prezintă situația cu cei mai buni „navigatori” din lume care au reușit să managerieze criza generată de pandemia de COVID-19.
Este foarte greu de presupus încotro ne îndreptăm. Stau și mă gândesc cât de mult s-a schimbat lumea în care trăim. Nimic din ce trăiam în 2019, pe măsură ce se apropiau sărbătorile de iarnă, nu prevestea cutremurul prin care urma să treacă umanitatea, dar și replicile din ce în ce mai violente.
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit un nou posibil biomarker de prognostic pe baza căruia ar putea fi estimat riscul de evoluţie către o formă severă de COVID-19.
Comisia Europeană propune o strategie a UE în scopul dezvoltării și asigurării disponibilității mijloacelor terapeutice pentru COVID-19, inclusiv pentru forma de long COVID.
DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE. Hemofilia -este o boală hematologică, care se caracterizează clinic prin hemoragii necontrolate care apar prin afectarea cantitativă/calitativă a unor factori de coagulare.
Ineficienţa măsurilor terapeutice iniţiale în infecţia COVID-19 duce inevitabil la stări clinice critice, când viaţa pacientului depinde de aparatele pentru respiraţie asistată. Rata de supravieţuire a cazurilor intubate este de aproximativ 4%. Aplicarea radioterapiei cu o doză redusă ar putea fi soluţia prin care se poate evita atingerea unor astfel de stări critice.
Pacienţii din secţiile de ATI în insuficienţă respiratorie care necesită administrarea de oxigen ar putea profita în urma iradierii ambilor plămâni cu o doză unică joasă de ordinul 0,3 până la 1,0 Gy.
Reducerea duratei radioterapiei la un număr de cinci ședinţe săptămânale conduce la obţinerea unui număr scăzut de reacţii adverse, similar cu tratamentul convenţional care include ședinţe zilnice în aceeași perioadă pentru femeile cu cancer mamar invaziv cu risc scăzut.
Libertăţile individuale au fost analizate, disecate și revendicate. Brusc, ne-am trezit dezbătând nu doar existenţa virusului, dar și subiecte precum: lipsa de respect faţă de cetăţean, privarea de „libertatea” de a refuza internarea, izolarea sau carantinarea.
Pacienţii cu imunitatea compromisă pot fi grav afectaţi de infecţia cu SARS-CoV-2, semnalează dr. Cornelia Banciu-Odell, prin două cazuri clinice.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe