Lungimea tractului gastrointestinal, numărul mare de organe implicate în digestie, precum şi complexitatea şi varietatea substanţelor nutritive ingerate determină complexitatea sindromului de malabsorbţie. Despre afecţiunile responsabile, polimorfismul manifestărilor clinice şi diagnosticul acestui sindrom, în articolul semnat de prof. dr. Oliviu Pascu.

Cercetările din ultimul deceniu au subliniat importanţa aterotrombozei în determinismul leziunilor cerebrale, la care participă şi aparatul dento-parodontal, precum şi relaţia dintre procesul vascular ischemic şi afecţiunile dento-parodontale. Aceste interconexiuni, dovedite prin studii clinice, sunt descrise în prima parte a articolului semnat de acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.

La rubrica Medicii şi morbul politicii, semnată de dr. Mihail Mihailide, vom găsi informaţii despre preocupările ştiinţifice ale primei femei ministru al sănătăţii, dr. Florica Bagdasar (în fotografia alăturată, la învestirea în guvernul dr. Petru Groza), întemeietoarea Şcolii româneşti de igienă mentală şi psihiatrie infantilă. Desigur, nu pot lipsi comentariile pe marginea înregimentării sale în rândul comuniştilor români.

Şcoala românească de ortopedie pediatrică se poate mândri cu numeroase rezultate remarcabile, recunoscute pe plan mondial. Printre acestea se numără şi un procedeu original, imaginat şi pus la punct de prof. dr. Gheorghe Burnei, o soluţie terapeutică de succes şi cu multiple avantaje, în luxaţia capului radial. Evaluarea metodelor de tratament chirurgical folosite în această afecţiune, precum şi descrierea tehnicii operatorii ce poartă numele chirurgului român, într-un amplu articol semnat de un colectiv de tineri specialişti.

Necesitatea standardizării şi evaluării cât mai exacte a deficitelor neurologice secundare traumatismelor vertebro-medulare (TVM) a dus la elaborarea diferitelor scale de cuantificare. Care sunt acestea, ce avantaje şi dezavantaje au, aflaţi din articolul semnat de dr. Ionuţ Florin Luca-Husti şi prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea.

O patologie rară, descrisă pentru prima oară în secolul XIX, cu fiziopatologie încă dificil de explicat, trombozele venoase cerebrale beneficiază în prezent de un diagnostic uşor, datorită noilor tehnici de imagistică prin TC sau IRM. Fiziopatologia, etiologia, diagnosticul, tratamentul şi prognosticul acestor afecţiuni sunt descrise de acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.

În absenţa terapiei substitutive cu factori de coagulare, consecinţele clinico-funcţionale ale hemofiliei pot fi extrem de grave. În ce constă tratamentul de recuperare la pacienţii cu artropatie hemofilică, aflăm din articolul semnat de dr. Alina Totorean şi prof. dr. Dan Poenaru.

Acad. Vasile Mârza, histolog cu studii de perfecţionare în Franţa, fost ministru al sănătăţii în guverne comuniste, constituie subiectul analizei realizate de dr. Mihail Mihailide, în cadrul rubricii Medicii şi morbul puterii.

Numeroase studii au demonstrat cu certitudine faptul că unele persoane sunt mai susceptibile decât altele. În cadrul rubriciiMedicina genomică, prof. dr. Mircea Covic trece în revistă un deceniu şi jumătate de eforturi pentru identificarea genelor de susceptibilitate la obezitate, pentru înţelegerea în profunzime a biologiei bolii.

Imagistica funcţională, devenită în ultimul deceniu o imagistică biologică, explorează direct fiziopatologia ischemiei cerebrale. Tehnicile utilizate, modificările detectate, precum şi interesul şi indicaţiile clinice sunt discutate de acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.

Anemia este una din comorbidităţile potenţial tratabile ale pacienţilor cu insuficienţă cardiacă. Despre etiologie, implicaţiile prognostice şi mijloacele terapeutice utilizate în managementul său, în articolul semnat de dr. Camelia Cristina Diaconu.

DoctorulŞtefan Duţu, un promotor al pneumologiei româneşti în ţară şi străinătate, a contribuit din plin la progresul şi evoluţia Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“. A fost un lider de opinie, un adevărat formator de şcoală, care ura cu înverşunare impostura şi arivismul. Despre viaţa şi activitatea celui care a organizat şi coordonat primul serviciu de fiziopatologie respiratorie din ţară, în articolul semnat de prof. dr. Florin Mihălţan şiAna Pele.