Beneficiind de investigaţii imagistice moderne, dnii prof. dr. A. V. Ciurea şi dr. A. Giovani prezintă dificultăţile operatorii ridicate de un interesant caz de anevrism rupt de arteră oftalmică stângă, asociat cu hipoplazia arterei carotide interne drepte. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Deşi au fost descrise cu peste 130 de ani în urmă, rolul mastocitelor constituie încă o enigmă. Implicarea lor în diverse tipuri de cancer, precum şi metodele de punere în evidenţă în preparatele histologice sunt detaliate în articolul semnat de dl dr. Sorin Muşat şi colab., la rubrica In vitro. (...)

   Acronimul ASAP (as soon as possible – cât mai repede posibil) defineşte exact situaţia pe care o putem vedea destul de des în serialele tv de genul Chicago Hope sau Grey’s Anatomy, unde personalul medical se deplasează cu pacientul către un tratament medical sau chirurgical de urgenţă, salvator. O întârziere de minute sau secunde poate fi fatală pentru urgenţele medicale sau chirurgicale. Întotdeauna ne întrebăm care sunt manevrele cele mai corecte de efectuat pentru cazurile în care viaţa este pusă în pericol. De aici şi acronimul ASAP, care trebuie să prindă exact „fereastra terapeutică“ în care se mai poate face ceva pentru salvarea vieţii. (...)

    Osteonecroza oaselor maxilare asociată terapiei cu bifosfonaţi, entitate patologică definită relativ recent, necesită o abordare terapeutică multidisciplinară. Informaţii diagnostice şi terapeutice din perspectiva specialistului de Chirurgie oro-maxilo-facială sunt oferite în articolul semnat de dl prof. dr. Alexandru Bucur şi colaboratorii săi. (...)

    Independenţa de care ne bucurăm în decizia profesională şi pentru care suntem deseori invidiaţi de colegi din alte specialităţi are un revers: aparţinem unei bresle predispuse la izolare, precum şi la un gen derutant de policalificare. Deîndată ce ne obţinem permisul de port-freză (citeşte dreptul de practică), ne aflăm – mai tot timpul – singuri, faţă în faţă cu pacienţii noştri şi problemele lor, iar în răstimpuri „funcţionăm“ ca administrator de firmă sau angajat, contabil, recuperator, agent de marketing, depanator, responsabil cu aprovizionarea, curăţenia, relaţiile cu presa sau cel puţin cu asistentele, laboratorul de tehnică dentară ori cu vecinii abuzaţi fonic de turbină, iradiaţi de aparatul de radiologie sau doar curioşi. (...)

   În perioada 23–25 noiembrie a.c. a avut loc, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, cea de-a doua întâlnire a Părţilor semnatare a Protocolului asupra Apei şi Sănătăţii, desfăşurată sub auspiciile Comisiei Economice  entru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Reprezentanţi din 34 de ţări s-au reunit pentru a reduce barierele economice în calea accesului la o apă potabilă sigură, mai curată, la un preţ cât mai scăzut. (...)

 

    În 1991, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Federaţia Internaţională de Diabet au decis să desemneze ziua de 14 noiembrie ca Ziua Mondială a Diabetului, urmând ca în această zi să se desfăşoare, în fiecare an, acţiuni coordonate la nivel mondial, care să atragă atenţia asupra acestei maladii cu o dinamică epidemiologică îngrijorătoare încă de atunci. În comunicatul oficial al OMS pentru anul 2010 se menţionează că numărul de 220 de milioane de persoane cu diabet se va dubla până în anul 2030. (...)

    Proiectul „Doctori în servicii medicale de calitate“, lansat la Bucureşti la sfârşitul lunii august 2010, asigură accesul la cursuri pe teme de legislaţie medicală şi prevenirea riscului şi acuzaţiilor de malpraxis pentru 4.000 de medici din toată ţara: 1.600 de medici din specialităţile de mare risc (Chirurgie, ATI, Obstetrică-ginecologie) şi 2.400 de medici dentişti.

   Proiectul beneficiază de finanţare din Fondul Social European şi din bugetul de stat al României, astfel încât toate cheltuielile presupuse de organizarea cursurilor destinate medicilor, de asigurarea de materiale suport de curs, respectiv de asigurare de consultanţă postcurs sunt acoperite, nefiind cazul ca medicii participanţi să suporte vreo taxă. (...)

   Dacă înainte de ’89 puneai mâna pe o carte sau revistă de specialitate străine ţi se părea că l-ai apucat pe Dumnezeu de un picior, iar dacă se întâmpla să fie şi ceva mai „proaspete“ – îl atingeai şi pe celălalt. Nici literatura medicală indigenă nu stătea mult mai bine şi mi s-a întâmplat, nu o dată, să citesc texte fotocopiate la mâna a şaptea, pe care de-abia se desluşea scrisul. Informaţia era o marfă rară. (...)

    Întreaga Americă a fost zguduită, în vara anului 1937, de dispariţia prematură a unuia dintre cei mai cunoscuţi compozitori americani, George Gershwin. Evoluţia sa pe scena lumii a fost asemenea unei „comete“ pe constelaţia mondială a muzicologiei primei jumătăţi a secolului XX. Stilul său componistic, devenit repede popular pe Broadway, reunea elemente de jazz simfonic şi de muzică uşoară, astfel că lucrările lui George Gershwin au fost bine primite nu doar pe Broadway sau la Hollywood, ci şi în sălile de concerte clasice. Melodiile sale au fost interpretate de cei mai cunoscuţi instrumentişti şi cântăreţi americani de-a lungul timpului, precum: Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra, Herbie Hanock şi mulţi alţii. Afecţiunea pe care a avut-o, de care nu a ştiut până în ultimele zile ale vieţii, când pareza brahială stângă i-a afectat capacitatea de a cânta la pian, nu se face simţită cu nimic în compoziţiile sale din ultimii ani ai vieţii, ba mai mult, acestea sunt mai pline de maturitate şi de expresie muzicală decât compoziţii mai vechi. (...)

     În prezent, cancerul este cea mai frecventă afecţiune în patologia umană, şi în ciuda eforturilor majore întreprinse în sensul diagnosticului precoce şi al terapiei adjuvante, incidenţa sa, precum şi mortalitatea specifică sunt în continuă creştere. Totuşi, în ultima decadă s-au realizat progrese majore în domeniul cunoaşterii mecanismelor fundamentale implicate în geneza, progresia şi metastazarea celulelor tumorale, precum şi în identificarea şi introducerea în practica medicală a unor substanţe cu efect antiproliferativ. Literatura de specialitate abundă de date referitoare la particularităţile patologice, genetice şi moleculare ale celulelor tumorale, precum şi asupra interrelaţiilor celulelor neoplazice cu micromediul realizat de organismul-gazdă. Aceste investigaţii – prin numărul mare şi diversitatea lor – creează adesea impresia unui joc de puzzle ale cărui piese sunt răspândite în dezordine pe masă. Profesorul Dorin Corneliu Olinici are marele merit a fi pus aceste piese la locul lor firesc, prin monografia de excepţie publicată recent la Editura Medicală, intitulată BIOLOGIA CELULARĂ