La
29 septembrie a.c., Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil
(FONPC) a organizat masa rotundă cu tema: „Acompanierea naşterii în România“,
cu prilejul lansării raportului final al studiului de evaluare a serviciilor şi
practicilor de îngrijire a femeilor din ţara noastră pe parcursul sarcinii, naşterii
şi lăuziei. Proiectul de cercetare iniţiat de FONPC s-a bucurat de sprijinul
ambasadelor Franţei şi Olandei la Bucureşti, al Institutului Francez, al Institutului
pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ (IOMC) şi al direcţiilor
judeţene de sănătate publică.
În
deschiderea evenimentului, dna Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor,
a apreciat că problemele unui sistem nu pot fi soluţionate atâta timp cât
beneficiarii săi – în acest caz, mamele – nu solicită schimbări, aşa cum au
demonstrat rezultatele studiului în cauză. Dl dr. Bogdan Simion, preşedintele
FONPC, a subliniat că ratele încă ridicate ale mortalităţii materne (13,52 la suta
de mii de născuţi vii), infantile (10,9 la mia de nou-născuţi vii) şi a primei
copilării (15 la mia de născuţi vii), sunt indicatori ai unui sistem de sănătate
în continuare deficitar. Comentând rezultatele studiului, dl conf. dr. Nicolae
Suciu, managerul IOMC, a atras atenţia asupra lipsei materialelor informative
referitoare la sarcină, naştere şi lăuzie, care ar trebui distribuite înainte
de concepţie, ca şi asupra medicalizării excesive a sarcinii, pledând pentru
umanizarea îngrijirilor.
Dna
conf. dr. Diana Nistorescu a detaliat metodologia studiului şi a punctat câteva
din cele mai importante rezultate obţinute cu privire la perioada sarcinii, naşterii
şi lăuziei: • Istoricul sarcinii. Pe
ansamblul eşantionului, doar 51% din femei aveau serviciu, iar pentru 47% din
acestea, munca presupunea statul în picioare. În plus, doar 29% din femei au
beneficiat de schimbarea condiţiilor de muncă • Îngrijirea prenatală. Potrivit metodologiei în vigoare, gravidele fără
risc ar trebui să beneficieze de opt consultaţii prenatale, efectuate de
medicul de familie şi de specialistul obstetrician. Studiul a arătat că 5% din
gravide n-au efectuat nicio vizită prenatală, alte 18% fiind reprezentate de
subutilizatoarele consultului prenatal (cu cel mult trei consultaţii
efectuate). 57% din femei au efectuat prima consultaţie prenatală la un medic
specialist obstetrician, 55% din gravide fiind urmărite pe parcursul sarcinii
de un specialist, ceea ce pune în discuţie rolul medicului de familie. Media
examenelor de sânge şi urină pentru întregul lot este de 1,2, faţă de cele două
seturi de investigaţii de acest fel prevăzute în standard, în schimb numărul
mediu de ecografii pentru fiecare femeie din studiu este de 3,3, faţă de cele
trei recomandate de protocol pentru gravida fără riscuri. Carnetul gravidei a
fost distribuit la 30,5% din femeile din eşantion, dar în doar 31,6% din ele
s-au făcut consemnări. În plus, doar 19% din femei primiseră de la medici
diverse materiale informative, peste 70% informându-se despre sarcină pe cont
propriu. Cu toate acestea, 66% din gravide au afirmat că nu le-a lipsit nimic în
timpul sarcinii, iar 48% nu au avut de făcut propuneri pentru îmbunătăţirea
serviciilor prenatale • Naşterea.
Principalele criterii în alegerea maternităţii au ţinut de cunoaşterea unui
medic (50%) sau apropierea de casă (40%), mai puţin de calitatea îngrijirilor
acordate. 30% din naşteri au fost făcute prin cezariană (o triplare a proporţiei
în ultimul deceniu), iar din naşterile pe cale vaginală, 30% au fost provocate.
Doar în 9% din cazuri s-a administrat anestezia epidurală, oferind o posibilă
explicaţie pentru teama mamelor de a naşte pe cale naturală. Majoritatea
femeilor nu ştiau că au dreptul de a fi acompaniate de persoane apropiate în
timpul travaliului. Aşteptările femeilor au fost, şi în privinţa serviciilor
intranatale, reduse: 58% nu au formulat propuneri de îmbunătăţire • După naştere. 84% din mame şi-au văzut
copilul imediat după naştere, 38% au stat tot timpul în aceeaşi cameră cu el (rooming-in), 19% l-au ţinut pe burtă
imediat după naştere şi doar 10% au iniţiat suptul în primele 30 de minute după
naştere. Mai mult de jumătate din mame nu au avut de făcut propuneri de îmbunătăţire
a serviciilor din maternităţi.
Problemele
relevate de rezultatele studiului au făcut obiectul unei sesiuni de discuţii şi
dezbateri, purtate însă în absenţa reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.
