În
ultimii doi ani, media deceselor prin suicid în România a fost 13,46 la 100.000
locuitori. Cu toate acestea, unele judeţe au depăşit de peste două ori media naţională
– Harghita (31,21), Ilfov (29,09), Satu Mare (25,94), Covasna (25,24 decese
prin suicid la 100.000 locuitori).
Data
de 10 septembrie a fost stabilită deInternational Association for Suicide
Prevention şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept Ziua mondială de prevenţie a suicidului. Astfel, începând din 2004,
în fiecare an, în peste 50 de ţări din întreaga lume, incluzând şi România, 10
septembrie este marcat prin evenimente menite să reflecte atât solidaritatea
umană în faţa suicidului, cât şi eforturile concertate ale comunităţii ştiinţifice,
ale factorilor de decizie administrativi şi politici, ale organizaţiilor
non-guvernamentale şi mass-media, în vederea prevenţiei suicidului.
În
2012, deviza sub care s-au organizat aceste evenimente în întreaga lume a fost
„Prevenţia suicidului la nivel global. Să consolidăm factorii de protecţie şi
să reaprindem speranţa“. Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS),
alianţă de organizaţii non-guvernamentale – Alianţa Anti-Suicid (ASA) din Cluj,
Cry for Help din Miercurea-Ciuc, împreună cu Asociaţia de Suicidologie
Bucureşti au continuat tradiţia iniţiată de ASA în 2004 şi au marcat
evenimentul în 10 şi 11 septembrie, la Casa de Cultură a Studenţilor din
Cluj-Napoca, îmbinând sub sloganul „Salvând vieţi în
România“ cercetarea ştiinţifică
în domeniul suicidologiei, creaţia artistică şi experienţele organizaţiilor
non-guvernamentale româneşti implicate în munca de prevenire a sinuciderii.
Conferinţa a fost deschisă de prof. dr. Doina Cosman, preşedinta ARPS, care a
trecut în revistă demersurile de prevenţie a suicidului la nivel mondial şi în
România, punctând rolul crucial al International
Association for Suicide Prevention în informarea adecvată a publicului în
legătură cu fenomenul suicidar şi în dezvoltarea unor strategii de prevenţie a
suicidului – o moarte ce poate fi împiedicată.
Patru
workshopuri tematice au venit în întâmpinarea celor interesaţi să se implice în
prevenţia suicidului, indiferent de nivelul de familiarizare cu domeniul
suicidologiei, cu informaţii de actualitate menite să spulbere mituri, temeri şi
false prejudecăţi ce ar putea transforma suicidul într-un subiect tabu,
îngreunând astfel orice demers de prevenţie.
Primul workshop, „Markeri biologici ai
comportamentului suicidar“, susţinut de dr. Albert Veress, dr. Bogdan Nemeş şi
dr. Minodora Manea, a abordat sinuciderea din perspectiva transmiterii genetice
a comportamentului suicidar. Al doilea – „Intervenţia în criza suicidară“, susţinut
de prof. dr. Doina Cosman, a conturat noţiunile de criză şi intervenţie în
criză, descriind principiile fundamentale ce animă demersul unei echipe
antrenate să intervină în criza suicidară. Filmul „Salvând vieţi în România“ a
ilustrat elocvent exemple concrete, de situaţii reale, atât prin vocea
expertului, cât şi prin limbajul actoricesc.
A doua zi, workshopul „Prevenţia suicidului
la tineri“ a adus în atenţia publicului, prin intermediul psih. clin. Voichiţa
Dumitru, dr. Dana Herţa şi psih. Ramona Moldovan, particularităţile gândirii şi
trăirii la vârsta adolescenţei, ce pot contura vulnerabilitate şi risc
suicidar, respectiv specificul demersului de consiliere genetică. De asemenea,
au fost prezentate rezultate concrete ale proiectelor europene SEYLE şi
WE-STAY, ce evaluează eficienţa unor demersuri de identificare activă şi prevenţie
a riscului suicidar la adolescenţi – proiecte în care este implicată, din
partea României, o echipă condusă de prof. dr. Doina Cosman.
În
workshopul „Teste clinice de evaluare a riscului suicidar“, prof. dr. Doina
Cosman a sintetizat cele mai utilizate şi eficiente intrumente de evaluare a
riscului suicidar – scale clinice prin intermediul cărora, în funcţie de
context şi de particularităţile persoanei suicidare, se poate realiza o
monitorizare precoce, activă, susţinută şi flexibilă a riscului suicidar, în
vederea prevenirii tentativelor de sinucidere şi a decesului prin suicid.
Inedit contrapunct la informaţia ştiinţifică
a conferinţei, momentul teatral „Negociere pentru viaţă“, prezentat de actorul Ştefan
Ruxanda şi prim-balerina Bianca Fota, a surprins, prin graţia şi expresivitatea
mişcărilor, limbajul universal al muzicii şi mânuirea subtilă a tonurilor şi
intensităţilor de lumină, simplitatea cuceritoare şi salvatoare de viaţă a
gestului uman ce domoleşte pendularea hamletiană, obsedantă şi aridă a omului
frământat de gândul la sinucidere.
Amplele schimburi de idei, includerea unor
întâlniri cu mass-media şi reunirea organizaţiilor non-guvernamentale ce
constituie ARPS au furnizat 
oportunitatea de a iniţia demersurile pentru crearea
unei strategii naţionale de prevenţie a suicidului, atât de necesară în
contextul unei Românii europene, în care sinuciderea nu mai poate fi privită
exclusiv din perspectivă medicală. „Să gândim global, să planificăm la nivel
naţional şi să acţionăm la nivel local“ este principiul ce stă la baza unei
strategii eficiente de prevenţie a suicidului – conceptualizat ca problemă de sănătate
mintală şi responsabilitate umană a fiecăruia dintre noi.
Momentul
dedicat comemorării victimelor sinuciderii şi solidarizării cu supravieţuitorii,
prin aprinderea de candele pe treptele Casei de Cultură a Studenţilor din
Cluj-Napoca, a încheiat seara de 10 septembrie într-o tonalitate emoţionantă şi
încărcată de speranţă.
