Un studiu IQVIA privind regândirea localizării și prioritizării țărilor din perspectiva studiilor clinice (Rethinking Clinical Trials Country Reprioritisation), publicat în iulie 2024, poziționează România pe locul 15 la nivel global, în ceea ce privește potențialul de dezvoltare al studiilor clinice, a arătat dr. Ioana Bianchi, director afaceri externe în cadrul Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM): „România se află în top 25 pentru două tipologii de studii clinice: cea bazată pe eficiența clinică, care include aproximativ 20% din studiile clinice aflate «pe țeavă» în 2023 și include studii de fază II și III desfășurate la nivelul asistenței primare pentru bolile infecțioase, pentru biosimilare, etc.. A doua tipologie se referă la studiile care au ajuns la o maturitate – aproximativ 30% din studiile din anul 2023 sunt de fază II și III pentru medicamente oncologice și biologice”. 

Aceste informații pot ajuta decidenții din România să aleagă direcția de orientare a investițiilor în domeniul cercetare-dezvoltare, a completat dr. Ioana Bianchi: „Aceste informații ne permit să facem o analiză încotro vrem să mergem cu investițiile în cercetare-dezvoltare. Dacă ne propune ca din top 25 pentru aceste patologii să ajungem în top 10 sau, dacă ne propunem de asemenea, să intrăm și într-o tipologie în care se află adevărații inovatori, acele studii care sunt dedicate terapiilor celulare și genice”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment, organizat de ARPIM în parteneriat cu Calea Europeană, în 4 noiembrie a.c..

Este nevoie de o strategie dedicată

În același timp, dr. Ioana Bianchi a prezentat o serie de recomandări pe care IQVIA le-a făcut țării noastre. Prima dintre acestea se referă la stimularea huburilor de inovație de excelență, prin colaborarea cu mediul academic, prin politica de taxare, prin finanțarea cercetării, nu numai la nivel de studii clinice, ci și la nivel național. În al doilea rând, este nevoie de mecanisme de accent timpuriu la inovație, investiție în infrastructura digitală și date de bună calitate, accesibile și transparente. La fel de importante sunt și politicile de prețuri și achiziții atractive, precum și existența unui parteneriat între autorități și industria farmaceutică inovatoare.

Referitor la acest aspect, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a declarat că, în prezent, instituția pe care o conduce lucrează, împreună cu ministerul Economiei, la conceperea unei strategii „măcar pe termen mediu” pentru dezvoltarea industriei farmaceutice: „Ne propunem ca procentul din PIB pe care îl are România în ceea ce privește producția de medicamente, de 1% să ajungă la 3%. Scopul este să oferim o șansă de dezvoltare a României și prin industria farmaceutică. Cred că avem suficient timp până la finalul acestui an ca să oferim acest document care să fie aprobat prin memorandum în Guvernul României și care să constituie principiile de bază ale unei astfel de dezvoltări a industriei farmaceutice”.

În acest context, dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM  a subliniat că în Europa, sectorul farmaceutic generează cea mai mare valoare adăugată brută (GVA eng.) și trebuie să devină strategic pentru România. El și-a argumentat spusele prin prezentarea unui studiu realizat de compania PricewaterhouseCoopers privind importanța investițiilor în inovație: „Potrivit datelor din 2022, la nivel mondial, investițiile [în inovație] sunt estimate la 150 de miliarde, din care aproximativ 30% sunt direcționate spre Europa. Irlanda este cea mai avansată țară în ceea ce privește atragerea de investiții în domeniul inovațiilor, cu aproximativ 50 de miliarde. Ungaria atrage aproximativ 4 miliarde, iar România reușește să atragă aproximativ 1,5 miliarde”.

Aderarea la OCDE, vitală pentru România

Un alt subiect dezbătut în cadrul discuțiilor organizate de ARPIM a fost aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit participanților la discuții, din perspectivă medicală, pentru țara noastră acest pas se va concretiza în servicii medicale de calitate și un acces mai bun la medicamente pentru pacienții români. În opinia prof. dr. Carmen Orban, consilier de stat în cabinetul primului-ministru, pentru aderarea la OCDE, este nevoie ca România să continue proiectele de digitalizare, investițiile în infrastructură și dezvoltarea resursei umane în Sănătate. 

La rândul său, Luca Niculescu (foto), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a subliniat că, pentru România aderarea la OCDE reprezintă cel mai important proiect strategic după aderarea la NATO și UE: „Prin aderarea la OCDE, România poate să își construiască un sistem de sănătate mai solid, să promoveze servicii medicale inovatoare axate pe pacient și să amelioreze sănătatea per ansamblu a populației (...) Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a ne perfecționa politicile publice în materie de sănătate, de a avea un sistem de sănătate mai modern, mai solid, mai eficient, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne”.