Newsflash
REUNIUNI

Tabloul polimorf al simptomelor non-motorii în boala Parkinson

de Dr. Alexandra MIHAI - apr. 3 2020
Tabloul polimorf al simptomelor non-motorii în boala Parkinson

În luna martie a avut loc, la Poiana Brașov, cea de-a noua ediţie a cursului dedicat tulburărilor de mișcare (de comportament motor). O atenţie aparte a fost acordată simptomelor non-motorii din boala Parkinson.

Evenimentul de talie internaţională a reunit 31 de vorbitori din zece ţări, peste 200 de participanţi, cu prezentări, sesiuni video și cazuri clinice, fiind cadrul ideal pentru dezbatere, educaţie și schimb de expertiză.

Din declaraţiile conf. dr. Cristian Falup-Pecurariu, directorul cursului, anul acesta evenimentul a pus accentul pe abordarea multidisciplinară și tot acum a avut loc primul curs pentru asistente, care a decurs foarte bine, motiv pentru care programul „train the trainers” va continua și cu ocazia altor ediţii.

Dr. Carmen Rodriguez (Spania) a deschis conferinţa cu un mesaj puternic, care ar trebui să ghideze practica medicală, cu trimitere directă către modelul biopsihosocial al medicinei: „Ce contează cu adevărat e cum se simte pacientul, nu părerea doctorului despre asta”.

Carmen_RodriguezRata de supravieţuire și răspunsul la tratament sunt insuficiente, a spus medicul, iar terapia trebuie evaluată din punct de vedere al calităţii vieţii, un concept care include aspectele funcţionalităţii și sănătăţii fizice, mentale, emoţionale, sociale etc.

Cei mai afectaţi privind calitatea vieţii

Un studiu realizat pe 29 de boli cronice a scos la iveală faptul că pacienţii cu boală Parkinson sunt cei mai afectaţi în ceea ce privește calitatea vieţii și numai 5-6% dintre aceștia nu întâmpină probleme.

Una dintre explicaţii este că, deși simptomele motorii au fost bine documentate și tratate de-a lungul timpului, nu la fel se întâmplă și cu cele non-motorii, care uneori pot avea un impact mult mai mare.

În acest scop, au fost introduse și în boala Parkinson scale de evaluare, dintre care patru, generice (EQ-5D, NHP, SF-36, SIP), și cinci, specifice (PDQ-39, PDQ-8, PDQL, PIMS, SCOPA-PS).

Privitor la efectul tratamentului asupra calităţii vieţii, dr. Rodriguez menţionează ca fiind eficace combinaţia de levodopa și inhibitori COMT, agoniștii dopaminergici, iar dintre metodele chirurgicale, doar stimularea cerebrală profundă (DBS) și palidotomia unilaterală.

Pentru unii pacienţi cu Parkinson, sialoreea, disfagia și tulburarea de vorbire sunt principalele probleme cu care se confruntă zilnic, așa cum menţionează și dr. Elina Tripoliti (UK) într-o prezentare bazată pe exemple audio și video. Pentru disfagie, cele mai fiabile metode instrumentale de detectare sunt fiberoptic evaluation of swalllowing (FEES) și videofluoroscopia.

Dintre metodele de tratament non-farmacologice, expiratory muscle strenght training (EMST) și video-assisted swallowing therapy (VAST) au dat rezultate. Administrarea de glicopirolat, un anticolinergic, deși reduce salivaţia este însoţit de reacţii adverse importante, iar injectarea de toxină botulinică în glanda parotidă sau submandibulară poate fi utilă. Standardul de aur pentru tulburările de vorbire este terapia Lee Silverman, cu beneficii suplimentare asupra funcţiei faringiene și tusei
involuntare.

Patchul transdermic, un tratament „încet și sigur”

În stadiul moderat-avansat de boală Parkinson, sialoreea e prezentă la peste o treime dintre pacienţi și este asociată cu scăderea calităţii vieţii, de multe ori asociindu-se și cu disfagie, a arătat în prezentarea sa profesorul Ray Chaudhuri (UK).

Plasturele transdermic cu rotigotină, un alt agonist dopaminergic, are o farmacocinetică foarte bună, liniară pe parcursul a 24 de ore, spre deosebire de pramipexole și ropinirole. „Într-un studiu retrospectiv am demonstrat prin intermediul videofluoroscopiei că rotigotina îmbunătăţește deglutiţia la pacienţii disfagici”, a explicat specialistul.

Dintre toate clasele de droguri (levodopa, agoniștii dopaminergici, melatonina, hipnoticele), doar rotigotina pare să aibă efecte benefice cu un risc acceptabil, fără să fie nevoie de monitorizare specială. Dincolo de asta, plasturii cu rotigotină îmbunătăţesc calitatea și continuitatea somnului, fapt demonstrat și prin creșterea perioadei REM, scad severitatea simptomelor motorii zilnice și de pe timpul nopţii.

Studiile internaţionale care au comparat eficacitatea rotigotinei și a combinaţiilor de L-dopa și agonist dopaminergic au arătat o îmbunătăţire considerabilă a aspectelor UPDRS-II, scală utilizată frecvent pentru evaluarea stării funcţionale și performanţei motorii.

În cea de-a doua lucrare a sa din cadrul conferinţei, Ray Chaudhuri a vorbit pe larg despre toate simptomele non-motorii, menţionând la final că în faţa unui pacient cu un tablou clinic bogat, trebuie să stabilim o ierarhie. Cele cinci simptome care necesită atenţia imediată a medicului sunt: tulburările cognitive, oboseala și somnolenţa excesivă pe timpul zilei, disfuncţia sistemului nervos autonom și psihoza indusă medicamentos.

Chaudhuri_RayScala MDS-NMS, o revizuire a NMSS, a fost creată special pentru a rafina evaluarea simptomelor non-motorii din boala Parkinson și măsoară frecvenţa și severitatea a 13 domenii non-motorii, cu peste 52 de itemi și simptome-cheie. Cuprinde, de asemenea, și o sub-scală  (NMF) care evaluează fluctuaţiile acestora în relaţie cu administrarea medicaţiilor
antiparkinsoniene din opt domenii.

Tulburările de somn, un posibil biomarker

Falup-PecurariuUna din trei persoane cu boala Parkinson are tulburări de somn: 45,71% au insomnie, 41,71% sindromul picioarelor neliniștite și 33,6% vivid dreams (vise intense, ce par reale). Pe măsură ce boala avansează, prevalenţa acestora se dublează, comparativ cu stadiul I de boală.

Tulburările de somn REM pot sta drept biomarker, întrucât 90% dintre ele se convertesc, de regulă într-o perioadă de 15 ani, în boală Parkinson sau în demenţă cu corpi Lewi, dar pentru asta e nevoie de o anamneză relevantă, riguroasă, care să poată ghida diagnosticul.

Aceste tulburări se pot diagnostica polisomnografic (tonus submentonier crescut la EMG, spasme musculare frecvente sau absenţa undelor epileptiforme pe EEG în timpul perioadei REM) ori pe baza unor tulburări de comportament (istoric de acţiuni violente/posibil violente, cu trăirea activă a viselor și/sau tulburări de somn REM documentate).

„Nu petrecem suficient timp cu pacienţii noștri când e vorba de astfel de probleme. Trebuie să încercăm să vedem magnitudinea problemei și să îmbunătăţim tratamentul dopaminergic”, a subliniat conf. dr. Falup-Pecurariu.

Diagnostic prin teste de vedere

Prof. dr. Lăcrămioara Perju-Dumbravă  a vorbit despre disfuncţia vizuală din boala Parkinson. Deși însoţește 78% dintre cazuri, tinde să fie unul dintre simptomele non-motorii subdiagnosticate ale bolii Parkinson. „Care sunt simptomele vizuale? Acestea variază de la alterarea sensibilităţii la contrast și percepţia greșită a culorilor, până la diplopie, tulburări ale oculomotricităţii, iluzii vizuale sau halucinaţii, durere oculară sau sindrom de ochi uscat.”

Perju_LacramioaraDeși mecanismele fiziopatologice nu sunt clar descifrate, există teorii susţinute de investigaţii precum IRM care arată disfuncţia cortexului motor în stadiile incipiente, înaintea debutului clinic al simptomelor.

Epuizarea dopaminei de la nivelul retinei, mai precis degenerarea celulelor amacrine și interplexiforme, ar putea fi o altă cauză, ţinând cont că retina face parte din sistemul nervos central. Prin urmare, schimbările din retină ar putea servi drept biomarker
precoce pentru diagnosticul și urmărirea bolii.

Semnale subtile în faza timpurie

Dr. Roberta Biundo (Italia) a vorbit despre importanţa evaluării neuropsihologice precoce ca metodă de diagnosticare a demenţelor din bolile neurodegenerative, în absenţa unor biomarkeri specifici.

„Când boala se manifestă unilateral, cel puţin 50% dintre neuronii din substanţa neagră și 80% din dopamina din corpul striat au dispărut deja. S-a estimat că pierderea neuronală începe cu cinci ani înainte de  manifestarea motorie, însă acum avem motive suficiente să credem că leziunea e în curs de 15-20 de ani”, afirmă dr. Biundo.

Studiul Honolulu Asia Aging, realizat pe un grup de pacienţi sănătoși, a relevat, prin informaţiile strânse pe parcursul a 40 de ani, că aceia care au dezvoltat demenţă Parkinson au prezentat tulburări de somn și olfactive, constipaţie și afectarea funcţiilor executive.

Cu alte cuvinte, există o perioadă prodromală, care dacă ar putea fi identificată precoce ar putea ajuta la prevenirea bolii.

Pe aceeași temă a fost și lucrarea profesorului Eduard Tolosa (Spania), care afirmă că „strategiile neuroprotectoare au dezamăgit până în prezent, însă intervenţia în timpul fazei prodromale este o oportunitate”.

În acest sens, în Marea Britanie a fost elaborat algoritmul „PREDICT” care combină factori de risc și simptome prodromale, pe baza cărora se pot identifica pacienţii susceptibili să dezvolte boala.

Concluzia a fost că persoanele care au tulburări subtile ale mobilităţii, anosmie, tulburare de somn REM, depresie sau anxietate, pierderi ale neuronilor striaţi la scanarea DAT și mutaţii la nivelul genelor LRRK2, PARK2, PiNK-1, DJ-1 prezintă cel mai mare risc; prin urmare, ele reprezintă populaţia care trebuie urmărită și testată.

„RT-QuIC este un test diagnostic ce poate depista boala Parkinson timpurie prin identificarea și amplificarea grupărilor anormale ale alpha-sinucleinei, de la nivelul lichidului cefalorahidian. Într-un lot de 20 de pacienţi  cu boală Parkinson, 19 au fost pozitivi la testul RT-QuIC, cu sensibilitate și specificitate crescută, dar niciunul în grupul de control”, menţionează Eduard Tolosa.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe