Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Puncte esenţiale în managementul infecţiilor virale la copii

Viața Medicală
Dr. Alexandra GUȚĂ vineri, 16 octombrie 2020

Recent a avut loc în mediul online Conferinţa Naţională de Pediatrie . Cu această ocazie a fost lansată și cea mai recentă ediţie a Protocoalelor de diagnostic și tratament în pediatrie.

copilasÎn cadrul conferinţei au fost prezentate numeroase teme de interes pentru specialiști. Copiii se prezintă frecvent în sezonul rece la medic pentru episoade de odinofagie, apărute în cursul unor faringite acute. În mod obișnuit, un copil, în special dintre cei aflaţi în colectivitate, prezintă, în medie, 6-7 episoade de îmbolnăviri într-un an.

Însă, în contextul creșterii rezistenţei la antibiotice, prof. dr. Doina Anca Pleșca, președinta Societăţii Române de Pediatrie, atrage atenţia asupra importanţei iniţierii terapiei cu antibiotice doar atunci când criteriile clinice și paraclinice pledează pentru aceasta.

Prof. dr. Pleșca a vorbit și despre principalele caracteristici ale infecţiei cu SARS-CoV-2 la populaţia pediatrică și despre elementele care o diferenţiază de cea a adultului. Peste 90% dintre copiii care dobândesc infecţia cu SARS-CoV-2 rămân asimptomatici sau dezvoltă forme ușoare sau moderate de boală.

Febra și dispneea sunt mult mai puţin întâlnite în rândul copiilor faţă de populaţia adultă. În mod particular, anumiţi copii pot dezvolta sindrom inflamator multisistemic. Încă există întrebări la care nu se cunoaște răspunsul cu certitudine, cum ar fi rolul copiilor asimptomatici în transmiterea SARS-CoV-2 sau importanţa transmiterii fecal-orale.

Faţetele infecţiilor virale

Mult mai rar, infecţiile virale (determinate de virusurile
Coxackie, Adenovirus) pot determina apariţia miocarditei, o afecţiune cu rată ridicată de mortalitate și prognostic nefast.

Conf. dr. Amalia Făgărășan (Târgu Mureș) a prezentat o lucrare în care a surprins puncte esenţiale în diagnosticul și managementul cardiomiopatiilor dilatative. Pentru clasificarea insuficienţei cardiace în pediatrie se folosește clasificarea ROSS la sugar și NYHA la copilul mai mare.

De asemenea, cardiomiopatiile dilatative pot cunoaște și cauze ischemice: sindromul ALCAPA (artera coronară stângă are origine anormală din trunchiul pulmonar), boala Kawasaki sau tahiaritmii cronice care pot fi evidenţiate prin monitorizare Holter EKG.

De asemenea, există cardiomiopatii care apar și secundar medicamentelor, în special după utilizarea citostaticelor (antraciclina), atât în timpul tratamentului, cât și la câţiva ani distanţă, motiv pentru care este important follow-up-ul pacienţilor pe perioade îndelungate.

Testarea genetică la un copil cu cardiomiopatie dilatativă poate ajuta la un diagnostic mult mai precis, întrucât s-a observat că multe miocardite dilatative clasificate ca idiopatice au avut de fapt o cauză genetică. În plus, se poate stabili un index necesar pentru o strategie cât mai bună de urmărire a pacientului.

Obezitatea – prevalenţă în creștere

Pe plan mondial, prevalenţa obezităţii a crescut alarmant, în special în ţările în curs de dezvoltare. Obezitatea este o problemă de sănătate publică întrucât, dacă este dobândită în timpul copilăriei, determină un risc crescut de obezitate la vârsta adultă și moarte prematură.

Copiii pot dezvolta boală cardiovasculară precoce. Șef. lucr. dr. Ioana
Adriana Ghiorghiu a prezentat, în cadrul conferinţei, o lucrare despre modificările aparatului cardiovascular din punct de vedere clinic și ecocardiografic, întâlnite la copiii care suferă de obezitate.

Nu există încă un consens pentru definirea obezităţii. Pentru diagnostic la copiii sub 5 ani se pot folosi grafice pentru greutatea raportată la înălţime, iar la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani se utilizează indicele de masă corporală raportat la vârstă. În ceea ce privește afectarea sistemului endocrin, obezitatea poate determina apariţia diabetului zaharat de tip 2 și hiperandrogenism la fete.

Pentru a aprecia afectarea cardiovasculară din cadrul obezităţii se poate efectua un set minim de investigaţii: măsurarea tensiunii arteriale, determinarea profilului lipidic, electrocardiogramă și
ecocardiografie.

Complicaţiile pe termen lung sunt determinate de statusul inflamator precoce asociat obezităţii pediatrice. Prof. dr. Oana Cristina Mărginean (Tg. Mureș) a prezentat rolul elastografiei hepatice în practica clinică. Pe termen lung, copiii pot dezvolta steatohepatită nonalcoolică ce poate evolua spre fibroză hepatică, ciroză și chiar insuficienţă hepatică.

Fibroza hepatică poate fi evidenţiată neinvaziv prin raportul APRI, un raport între aspartataminotransferază și trombocite, și raportul AAR, un raport între aspartataminotransferază și alaninaminotransferază.

Alergii alimentare ameninţătoare de viaţă

Alergiile alimentare cu mecanism imun pot fi mediate prin imunoglobulina E (IgE), non-IgE sau mixt. Cele mediate IgE au importanţă deosebită, pentru că în cadrul acestora poate apărea anafilaxia. Alte simptome care sugerează o reacţie mediată prin IgE sunt manifestările cutanate și respiratorii.

Șef. lucr. dr. Bogdan Stana (Iași) a prezentat o lucrare în care a descris formele grave de alergie alimentară la copil. Sindromul enterocolitic indus de proteinele alimentare este o alergie alimentară mediată non-IgE caracterizată prin vărsături repetate, prelungite, ce apar din perioada de sugar, diaree și, uneori, întârzierea creșterii.

Majoritatea copiilor prezintă această formă de alergie la un singur aliment, însă 5-10 % dintre aceștia pot avea alergii la peste trei alimente. Simptomele dispar odată cu iniţierea regimului de excludere a alimentului declanșator.

O altă formă de alergie alimentară severă este anafilaxia indusă de efort și dependentă de alimente, ce poate apărea în timpul exerciţiului fizic în asociere cu ingestia unui aliment specific (la aproximativ
4 ore de la ingestie), întrucât efortul poate crește absorbţia alergenului
inadecvat procesat.

Etichete: odinofagie faringita acuta Prof. dr. Doina Pleșca sindromul ALCAPA testare genetica SARS–CoV–2

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.