Luna octombrie a însemnat și desfășurarea celei de-a XXVIII-a ediţii a Conferinţei Naţionale de Hematologie Clinică și Medicină Transfuzională, organizată de Societatea Română de Hematologie și Societatea Naţională de Transfuzie Sanguină din România. La eveniment au participat lideri de opinie în hematologia de la nivel internaţional.

De menţionat prezenţa unui grup de hematologi din Republica Moldova, consfinţindu-se astfel legătura prietenească mai veche dintre Societăţile de Hematologie din cele două ţări. De altfel, schimbul de experienţă și poziţionarea hematologiei românești în context internaţional au reprezentat obiectivul central declarat de președintele conferinţei, prof. dr. Daniel Coriu.

Prezentările din cadrul conferinţei au fost structurate pe câteva secţiuni, dintre care cea rezervată leucemiilor acute (incluzând și sindromul mielodisplazic) a ocupat spaţiul cel mai amplu. Prelegerile au fost precedate de un curs destinat infecţiilor și profilaxiei acestora la pacientul hematologic imunodeprimat, susţinut atât de medici hematologi, cât și de medici infecţioniști cu experienţă în abordarea pacienţilor hemato-oncologici.

Astfel, au fost prezentate 11 comunicări ale invitaţilor străini și 16 comunicări orale și postere ale autorilor autohtoni, care s-au axat în principal pe decelarea și cuantificarea bolii minime reziduale ca un instrument util în practica trecerii la terapia personalizată, precum și pe aspecte ale terapiei ţintite în acest grup de boli.

Imagine apropiată de cea din „viaţa reală”

Prezentările au ilustrat o dată în plus progresele înregistrate, cu precădere în ultimii ani, într-un domeniu în care acestea au lipsit timp de mai multe decenii. Aceste progrese au permis și abordarea leucemiilor acute după modelul altor hemopatii maligne, respectiv diagnosticarea tot mai precisă, stratificarea în funcţie de categoria de risc, tratamentele ţintite. Prezentările au fost bazate pe date provenite din activitatea curentă a diverselor departamente din ţară, date statistice sau prezentări de cazuri și au oferit o imagine mai apropiată de cea din „viaţa reală” în acest domeniu. De exemplu, au fost relevate o serie de aspecte terapeutice noi în leucemiile acute la vârstnici, precum rolul benefic al agenţilor hipometilanţi, al combinaţiei venetoclax (agent proapoptotic) + azacitidină (agent hipometilant), al medicamentelor cu acţiune ţintită recent incluse în protocoalele de tratament (anti-FLT3 Gilterinib, anti-IDH 1 și 2, anti-CD33) din ţara noastră.

Examenul citogenetic standard și molecular

De remarcat extinderea continuă a examenului citogenetic standard și molecular în diagnosticarea și stratificarea leucemiilor acute din România, cu scopul înscrierii investigaţiei acestor boli la un nivel cât mai apropiat de practica europeană și de a permite comparaţii cu rezultatele obţinute în alte ţări. De menţionat totodată posibilitatea efectuării de rutină în sistemul public de sănătate din ţara noastră a unor teste de biologie moleculară extrem de utile în stratificarea prognostică a leucemiilor acute mieloide (evidenţierea mutaţiilor genelor FLT3-ITD și NMP1, de exemplu).

Mai multe comunicări au avut ca obiect mielomul multiplu, afecţiune care a beneficiat de importante progrese în ultimii ani, fiind relevate aici în premieră preocupările de citogenetică și de biologie moleculară.

Rezultatele terapiilor noi în România

În același context, cel al furnizării de date clinice, de laborator și terapeutice obţinute din experienţa proprie privind medicamente aprobate pentru utilizare în România, se înscriu, de exemplu, datele care atestă eficienţa fără precedent a inhibitorilor de tirozinkinază Bruton (ibrutinib) în monoterapie în tratamentul de primă linie al leucemiei limfatice cronice, precum și eficienţa anticorpului monoclonal anti-CD30 (brentuximab vedotin) în asociere cu terapia citostatică în limfomul Hodgkin avansat.

Alte date provenite din experienţa autohtonă se referă la medicamente cu utilizare în limfoame nehodgkiniene mai rare, precum belinostat în limfoamele T periferice și romidepsin în limfoamele T cutanate. Alte exemple sunt medicamentul luspatercept, destinat tratamentului anemiei dependente de transfuzii la pacienţi cu talasemie și anemie refractară cu sideroblaști inelari sau medicamentul ruxolitinib în terapia mielofibrozei primare.

Participarea hematologilor din Republica Moldova a fost consistentă (nouă comunicări) și ancorată în realităţile proprii, permiţând un schimb de experienţă foarte util.

Mai mulţi specialiști în Medicină transfuzională

        Problematica transfuzională a fost amplu abordată și dezbătută, în contextul creșterii continue a preocupărilor pentru securizarea actului transfuziei de sânge și a derivatelor sale, pentru asigurarea necesarului transfuzional și pentru sporirea numărului de specialiști în Medicina transfuzională, și în contextul recentei propuneri de reînfiinţare a specializării de Hemobiologie. Spicuim câteva titluri pentru a exemplifica subiectele prezentate: „Plan de contingenţă și urgenţă pentru aprovizionarea cu sânge și componente sanguine”, „Standardizarea procesului de stabilire a eligibilităţii potenţialilor donatori de sânge, între principii, reglementări și realitate”, „Tratamentul transfuzional administrat în spitalizare de zi”, „Formarea profesională în domeniul transfuziei sanguine – direcţii și perspective de dezvoltare”, „Acoperirea nevoii de sânge – între provocare și realizare”, „Calificarea echipamentelor critice în Centrul de Transfuzie”, „Controlul bacteriologic al sângelui și componentelor sanguine. Rata de contaminare a hemoculturii”.

Transplantul medular, afectat de pandemie

O altă secțiune cu pondere importantă a fost cea a transplantului medular, dedicată raportărilor centrelor de transplant medular din țară. Datele prezentate au fost relevante pentru activitatea de transplant medular în țara noastră, puternic afectată, îndeosebi în anul 2020, de pandemia de COVID-19:

• la Institutul Clinic Fundeni București s-au efectuat 98 de proceduri la adulți în anul 2020 și 123 în anul 202, iar la copii, 14 în 2020) și 36 în 2021);
• în Spitalul Clinic Colțea București s-au efectuat 157 de proceduri (6 de alotranspant) de la înființarea în 2013;
• în Spitalul Universitar de Urgență București s-au efectuat 21 de proceduri de autotransplant în 2021,
• în Centrul de Transplant Iași – 173 de proceduri (35 de alotransplant) în cei cinci ani de la înființare.

În aceeași secțiune au fost cuprinse rezultatele primelor aplicații ale terapiei cu limfocite T chimerizate (CAR-T) în România (detalii privind metoda – și în Viata Medicala nr. 14/2022), care s-au efectuat în secția de Transplant Medular și Terapii Celulare din Institutul Clinic Fundeni, singura abilitată și acreditată în țara noastră pentru astfel de proceduri exigente și complexe.

Începând cu luna ianuarie 2022 au fost efectuate patru proceduri de aplicare a terapiei cu limfocite CAR-T la pacienți adulți cu limfom nehodgkinian cu celule mari de tip B difuz, constatându-se progresia bolii la doi pacienți și status staționar la alți doi, precum și trei proceduri la pacienți pediatrici cu leucemie acută limfoblastică cu multiple recăderi. Rezultatele sunt considerate promițătoare, astfel încât alți patru pacienți se află în diverse stadii pregătitoare.