Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Pilonii principali în terapia antidiabetică actuală

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 27 martie 2020

Managementul diabetului zaharat are în prim plan controlul glicemic și prevenţia cardiovasculară, a subliniat prof. dr. Antonio Ceriello, în cadrul celei de-a șasea ediţii a conferinţei Interdiab, desfășurată în perioada 5-7 martie la București.

Conferinţa Interdiab 2020 s-a desfășurat sub egida Asociaţiei pentru Studii Reno-Metabolice și Nutriţionale (ASRMN) și sub coordonarea prof. dr. Cristian Serafinceanu (președinte ASRMN). Tema de anul acesta a fost diabetul zaharat (DZ) în medicina internă. Peste 700 de participanţi au fost prezenţi la prezentările desfășurate în două săli, în paralel.

 prof.drCristianSerafinceanu

Prof. dr. Antonio Ceriello (Spania) a vorbit despre managementul diabetului zaharat ce are în prim plan controlul glicemic și prevenţia cardiovasculară. Foarte importantă este stratificarea riscului la acești pacienţi. Sunt consideraţi a fi cu risc moderat cei tineri, sub 35 de ani (pacienţi diagnosticaţi cu DZ tip 1) sau sub 50 de ani (diagnosticaţi cu DZ tip 2) care nu asociază alţi factori de risc. Cei cu risc crescut sunt pacienţii cu diabet zaharat în evoluţie clinică de peste 10 ani fără afectare de organ care asociază și un alt factor de risc adiţional.

Ceriello_new_web1

Scheme de tratament

Riscul foarte ridicat este considerat la pacienţii cu DZ și boală cardiovasculară stabilită sau afectare de organ precum și la cei cu trei sau mai mulţi factori de risc ori cu debut precoce al DZ tip 1 și evoluţie de lungă durată (peste 20 de ani). Recomandarea de clasă I, nivel A este utilizarea inhibitorilor de SGLT2 (empagliflozin, canagliflozin, dapagliflozin) la pacienţii cu DZ tip 2 și boală cardiovasculară și risc crescut/foarte crescut. Inhibitorii de SGLT2 sunt asociaţi cu un risc mai scăzut de spitalizare pentru insuficienţă cardiacă la cei cu DZ și se pot administra la un eGFR de 30 ml/min/1,73m2 . Însă este dovedit faptul că la pacientul cu boală aterosclerotică certă (pacienţi cu infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic, angină instabilă cu modificări pe traseul electrocardiografic, ischemie miocardică, cei cu proceduri de revascularizare ale arterelor coronariene sau carotide ori arterelor periferice) sunt recomandaţi agoniști ai receptorilor de GLP-1, fiind cei mai eficienţi în prevenţia MACE (major adverse cardiovascular events). Conform datelor deţinute la momentul actual, dulaglutida ar fi cel mai potent în prevenţia MACE.

GLP-1 și gustul dulce

Un studiu pe care acesta l-a efectuat alături de echipa sa a inclus 40 de pacienţi. După măsurătorile antropometrice, teste de sensibilitate gustativă, golire gastrică, prelevarea biopsiilor de la nivelul limbii și analiza răspunsului nervos la ingestia de alimente, pacienţii au fost randomizaţi în două grupuri – la un grup a fost administrat semaglutid, o injecţie/săptămână, iar la celălalt a fost administrat placebo. Grupurile au fost urmărite 12 săptămâni și sunt evaluate elementele antropometrice și modificările testelor efectuate iniţial, la includerea în studiu. Acesta este încă în desfășurare, rezultatele nefiind publicate momentan.

Tulburările cognitive și diabetul zaharat

Este binecunoscut că factorii de risc cardiovasculari cresc și riscul declinului cognitiv la pacienţii vârstnici, a afirmat prof. dr. Doina Catrinoiu, vorbind despre problema bolilor neurodegenerative și asocierea cu diabetul zaharat. În același timp, la pacienţii cu demenţă, scade independenţa și gradul de monitorizare medicală, crescând riscul cardio­vascular. 

prof..dr.DoinaCatrinoiu

Boala Alzheimer și diabetul zaharat au factori de risc comuni, inclusiv cei metabolici. Mecanismele fiziopatologice sunt complexe și se întrepătrund. La un individ sănătos, secreţia normală de insulină prezintă numeroase acţiuni care se regăsesc și la nivel neuronal: insulina acţionează ca un factor de creștere la nivelul tuturor ţesuturilor, protejează neuronii de stresul oxidativ, inhibă apoptoza, stimulează neurogeneza și creșterea dendritică. Comparativ cu indivizii sănătoși, pacienţii cu diabet zaharat au modificări la nivel cerebral care arată degenerarea neuronilor și afectare vasculară, la care se adaugă afectarea microvasculară.

Efectele neuroprotectoare ale antidiabeticelor orale

Medicaţia antidiabetică orală disponibilă în prezent, precum agoniștii de receptori de GLP-1, are proprietăţi de neuroprotecţie. Receptorii GLP-1 sunt exprimaţi la nivelul hipocampului, neurocortexului și celulelor Purkinje în cerebel. GLP-1 este un factor de creștere, iar efectele neuroprotectoare sunt determinate probabil de stimularea creșterii, iar exprimarea crescută a genelor care sunt legate de creștere celulară, înlocuire și reparaţie stimulează metabolismul celular, blochează apoptoza și reduce răspunsul inflamator.

     Alte rezultate ale cercetărilor efectuate pe acest subiect arată că agoniștii de receptori de GLP-1 pot reduce nivelul de plăci de amiloid de la nivel cerebral. De la această ipoteză a pornit și un studiu pilot efectuat la UCL (University College London) pe un lot de 45 de pacienţi diagnosticaţi cu boala Parkinson (cu o durată medie a bolii de zece ani). Toţi erau trataţi cu L-dopa și li s-a administrat exenatidă, de două ori pe zi, timp de 12 luni – iniţial 5 micrograme de două ori pe zi timp de o lună, apoi 10 micrograme de două ori pe zi timp de 11 luni. Rezultatele studiului nu au fost încă publicate.

Riscul cardiovascular rezidual

Prin intermediul unei video-conferinţe, prof. dr. Manfredi Rizzo (Italia) a explicat, în cadrul Interdiab 2020, posibilitatea ca nivelul colesterolului total și al LDL-colesterolului să nu exprime și să nu prezică exact riscul cardiovascular. LDL cuprinde mai multe subclase care diferă în ceea ce privește mărimea particulelor și conţinutul în lipide. În timp ce moleculele cu dimensiuni mai mari sunt mai puţin aterogene, cele mai mici sunt și mai aterogene (pătrund mai ușor la nivelul arterelor și sunt reţinute la nivel arterial, iar clearance-ul acestora este mai scăzut).

În completare, acesta a arătat că medicaţia antidiabetică poate avea un impact mai mare sau mai mic asupra profilului lipidic al pacienţilor. Insulina și sulfonilureicele au un efect neutru în timp ce metforminul scade nivelul de trigliceride, iar pioglitazona scade LDL-colesterolul și trigliceridele și crește HDL-c.

Recomandări terapeutice în DZ

Noul consens EASD/ADA aduce în prim-plan faptul că alegerea terapiei antidiabetice trebuie realizată având în vedere în primul rând comorbidităţile pacientului cu diabet zaharat. Aceștia au un risc de 1,5-2 ori mai mare de evenimente cardiovasculare sau deces faţă de populaţia generală. Prof. dr. Cristian Serafinceanu afirmă faptul că, per total, 65% dintre bărbaţii și 68% dintre femeile cu diabet zaharat au doi sau mai mulţi factori de risc cardiovasculari.

De asemenea, este foarte importantă stratificarea riscului pacienţilor cu diabet zaharat. O meta-analiză sistematică la nivel mondial efectuată în perioada 2007-2017 a evidenţiat că boala cardiovasculară a fost cauză de mortalitate în 9,9% dintre cazurile de pacienţi cu diabet zaharat. Încă din 2008, FDA (Food and Drug Administration) atenţiona producătorii de medicamente că trebuie să demonstreze că noile antidiabetice orale nu cresc riscul cardiovascular.

Etichete: diabet tratament SGLT-2 alzheimer risc cardiovascular cognitiv colesterol recomandări

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC