Dimineţile au fost deschise de patru key note speakers, participanţi internaţionali – trei dintre aceștia, în calitate de fost, prezent și viitor președinte al Organizaţiei Mondiale a Medicilor de Familie (WONCA). Ei au abordat subiecte precum telemedicina în practica medicului de familie și importanţa medicului de familie în timpul pandemiei. În această perioadă avem nevoi speciale, provocări noi de comunicare, mai ales cu pacienţii dificili. Provocările teleconsultaţiilor nu trebuie să elimine valorile medicului de familie, care se asigură de continuitatea și personalizarea intervenţiilor pentru gama de nevoi ale pacientului.

        Conferinţa a fost deschisă de sesiunea Grupului de Vaccinologie al SNMF, moderată de dr. Sandra Alexiu, președinta Asociaţiei Medicilor de Familie București-Ilfov. Referitor la vaccinarea adultului cu situaţii speciale, am aflat de la dr. Ioan Ancuţa, reumatolog, că pacienţii cu afecţiuni reumatismale autoimune ar trebui vaccinaţi atunci când boala lor este stabilă din punctul de vedere al activităţii. De asemenea, se impune precauţie privind administrarea vaccinului viu atenuat la pacienţii imunodeprimaţi. În acest timp, în sala paralelă s-a desfășurat o sesiune realizată împreună cu Poliţia Română, legată de problemele consumului de droguri.

Creșterea aderenţei la tratament

        Coordonatorul RespiRo, dr. Cătălina Panaitescu, a subliniat că astmul poate fi controlat la nivelul cabinetului medicului de familie, specialistul având ca scop creșterea aderenţei la tratament a pacientului cu boli pulmonare.

        În cadrul sesiunii moderate de dr. Rodica Tănăsescu, grupul de cardiologie CardioMF a pus accentul pe aducerea la ţinte a nivelului de LDL colesterol, conform ghidului, fără frică. Astfel, nivelul LDL-c trebuie adus la 70 mg/dl pentru pacienţii cu risc înalt și la 55 mg/dl pentru pacienţii cu risc foarte înalt. „Trebuie să tratăm tenace, insistent, să depășim lipsa de aderenţă”, au subliniat vorbitorii. Dr. Tănăsescu a mai vorbit despre personalizarea tratamentului antihipertensiv și a explicat cum trebuie implicaţi atât pacientul, cât și familia sa pentru o bună complianţă.

        Un alt subiect abordat a fost importanţa anticoagulantelor. „A lăsa pacientul cu fibrilaţie atrială sau cu tromboză venoasă profundă fără tratament anticoagulant este o greșeală”, au atras atenţia speakerii. Prof. dr. Dan Dobreanu, medic primar cardiolog la Tg. Mureș, a prezentat faţetele unui diamant pe care medicii de familie ar trebui să le aibă în vedere în practica lor: să existe un parteneriat între medicii de familie; să individualizeze tratamentul în funcţie de comorbidităţi; să fie tenace, să ajungă la ţintă; să recomande exerciţiile fizice, pentru că acestea îmbunătăţesc performanţa cardiacă.

        Rolul inhibitorilor de SGLT-2 în tratamentul pacienţilor cu diabet zaharat a fost un alt subiect abordat. Atunci când pacientul nu mai răspunde la metformin, această clasă terapeutică devine o resursă importantă prin efectele benefice, de­monstrate, asupra sistemului
cardiovascular și asupra rinichiului.

COVID-19: între alăptare, canabis și stres

        Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) și principalele simptome reziduale postreflux le-au fost explicate participanţilor de prof. dr. Dan Dumitrașcu. Terapia optimă în BRGE pentru simptomele reziduale este co-terapia IPP cu antiacid.

        Grupul de ginecologie, coordonat de dr. Ana Chiș-Șerban, a prezentat modificările fiziologice ale organismului matern în timpul sarcinii, pe care medicul de familie trebuie să le cunoască și să le sesizeze din timp, precum și rolul important al sfatului genetic și al consultaţiei prenatale, mai ales la persoanele care au istoric cu risc. Este importantă încurajarea hrănirii nou-născutului cu lapte matern chiar și pentru mamele COVID pozitive. Tot în cadrul sesiunii de ginecologie, dr. Corina Popa, medic rezident MF, a vorbit despre consilierea și monitorizarea cazurilor de cancer de col uterin, prevenţia primară și secundară și managementul femeilor avute în evidenţă.

        A crescut consumul de canabis printre tineri, a atras atenţia dr. Mircea Popa, care a subliniat că semnele abuzului de stupefiante se pot suprapune peste cele specifice patologiei COVID-19. De aceea, este bine să se adreseze întrebări privind acest consum, mai ales
pacienţilor tineri.

        În cadrul sesiunii legate de patologia respiratorie, conf. dr. Daciana Toma a prezentat o lucrare referitoare la suprainfecţia bacteriană la nivelul căilor respiratorii în contextul pandemiei și a punctat importanţa promovării vaccinului anti­pneumococic, mai ales la pacienţii vârstnici. Prof. dr. Roxana Nemeș, președinte ales al Societăţii Române de Pneumologie, a prezentat importanţa erdosteinei în infecţiile acute de căi respiratorii superioare, dovezile clinice care o recomandă, fiind prima linie de tratament cu un preţ accesibil. „Pandemia nu a adus numai boli, ci și haos economic, stres și posibilitatea exacerbării afecţiunilor psihice”, a punctat dr. Daniela Sichiţiu în cadrul panelului de psihiatrie, discutând despre depresia în vremea pandemiei. Iar psihologul Marius Dăscălescu s-a referit în mod special la stresul personalului medical, oferind câteva exemple de măsuri cu rol terapeutic: respiraţia profundă și liniștită, practicarea exerciţiilor fizice și alimentaţia echilibrată, terapia prin muzică, terapia iertării.

Cardiopediatria sau protejarea viitorului

        În sesiunea CardioPedi s-au prezentat aspecte importante despre EKG normal și patologic la copii, explicate de dr. Ioana
Gheorghiu, medic primar pediatru și cardiolog pediatru la Spitalul Clinic de Copii „V. Gomoiu” din Capitală. De la același spital, dr. Cristina Rădulescu a discutat despre patologia cardiacă asociată pacienţilor obezi: 8% dintre copiii din România sunt obezi. Acești copii sunt viitorii adulţi hipertensivi, de aceea este important ca fiecare medic în parte să le explice părinţilor și copiilor importanţa modificării stilului de viaţă. Este important de reţinut că indicele de masă corporală al copilului se exprimă în percentile, deoarece se corelează cu vârsta. Copilul supraponderal/obez trebuie îndrumat către medicul nutriţionist care se ocupă de copii.

        Dislipidemia la copil a fost un alt subiect abordat. Boala poate fi familială, dacă se identfică în istoricul familiei dislipidemii sau evenimente cardiovasculare la vârste tinere. Dacă se observă la adolescent profil lipidic modificat, trebuie pus accentul pe stilul de viaţă. În cazul în care nivelul colesterolului depășește 400 mg/dl, iar al trigliceridelor – 1.000 mg/dl, se recurge la statine plus Omega-3. S-a prezentat modul în care se măsoară tensiunea arterială (TA) la copilul sub 13 ani și peste 13 ani. În funcţie de valori, se poate recurge la tratament igienodietetic. La HTA gr. II se recurge la terapie medicamentoasă din clasa IEC, respectiv sartani. Ulterior se poate recurge la blocante de canale de calciu, sau, dacă pacientul este hipersimpaticoton, la un
beta-blocant, iar ultima linie de tratament sunt diureticele tiazidice.

        Există numeroase malformaţii congenitale care trebuie știute și recunoscute, pentru a trimite pacientul la specialist, după cum a subliniat dr. Alin Nicolescu, cardiolog pediatru. Se întreabă despre istoricul matern, condiţii teratogene în sarcină, se ascultă cordul, se palpează pulsul, se măsoară TA și la membrele superioare, și la membrele inferioare. Trebuie avut în vedere și situaţia în care copilul nu crește raportat la vârsta lui, are toracele bombat, nu prezintă puls, are tahicardii apărute în mod nejustificat. Dr. Mirela Pavelescu, specialist în Pneumologie pediatrică, Alergologie și Imunologie clinică, a vorbit despre imunomodularea obţinută prin scăderea consumului de antibiotic.

Inflamaţia, la răscruce

        Patologia inflamatorie a fost analizată sub forma unei dezbateri interdisciplinare între reumatologie, gastroenterologie și dermatologie. Dr. Daniela Opriș Belinski a prezentat bolile reumatismale, dr. Mihai Ciocârlan – boala inflamatorie intestinală, iar dr. Rodica
Olteanu a prezentat psoriazisul. La ora actuală, bolile inflamatorii autoimune au șanse mari la o terapie de calitate, cu condiţia să fie depistate la timp și să fie îndrumate către specialist. S-a discutat despre depistarea precoce, traseul pacientului, investigaţii, complicaţii, monitorizare. Toţi pacienţii merită să aibă parte de tratament modern, a fost mesajul speakerilor acestei sesiuni.