Ediţia de anul acesta a Conferinţei, a 36-a, organizată în mediul online, a beneficiat de o asistenţă numeroasă, printre invitaţi fiind nume sonore din informatica medicală. Au fost prezentate peste 50 de lucrări, care au acoperit o largă paletă tematică. În top s-au situat studiile privind aplicaţiile inteligenţei artificiale (AI) în domeniul medical, direcţie în care s-au angrenat cu interesante rezultate tineri cercetători, remarcându-se colectivele din Târgu Mureș, Timișoara și Cluj-Napoca.

        La fel de dezbătut a fost și subiectul privind aportul metodelor educaţionale moderne în îmbunătăţirea învăţământului medical; majoritatea participanţilor provin din unităţi de învăţământ superior. Subiectul nu a fost deloc deplasat, mai ales în contextul actual, în care condiţiile impuse de valul pandemic reprezintă constrângeri serioase, cu impact încă insuficient evaluat asupra calităţii procesului educaţional.

        Această temă s-a intersectat cu o alta discutată aprins – locul și rolul tehnologi­ilor informatice în managementul activităţilor legate de pandemia de COVID-19. Au fost prezentate studii interesante și soluţii care ar merita atenţia organelor de decizie din ţară. Așa cum era de așteptat, audienţa a urmărit cu interes și prezentările privind participările la proiecte naţionale și internaţionale. Și nu au fost puţine, iar în unele proiecte, colegii noștri au poziţii importante.

Situaţii concrete, perspective diverse

        Un top de audienţă a fost stabilit de workshopul organizat de prof. dr. Marius Ștefan Mărușteri (Târgu Mureș) și dr. Călin Muntean (Timișoara). Tema generoasă – Informatizarea Sănătăţii – a permis prezentarea unor situaţii concrete și exprimarea unor puncte de vedere, uneori în contradictoriu, cu dezbateri intense, spre deliciul audienţei. Din păcate, s-au remarcat destul de multe sincope la nivel decizional, o cronică lipsă de atenţie asupra domeniului din partea organelor de conducere, cu referire uneori directă la Ministerul Sănătăţii, DSP, ANMCS, Colegiul Medicilor din România și CNAS.

        De un real folos ar fi și implicarea experţilor și a societăţilor profesionale de specialitate, inclusiv Societatea Română de Informatică Medicală (SRIM), în procesele decizionale care implică digitalizarea sănătăţii. În ciuda aspectelor negative remarcate, tonul final al workshopului a fost optimist, fiind propuse spre explorare noi căi de a atinge obiectivele propuse, precum și închegarea spontană a unor grupe de colaborare. Au fost conturate temele majore de informatizare, precum infrastructura critică în relaţia dintre medicina primară și CNAS, dosarul electronic al pacientului și proprietatea asupra datelor.

        Ne-a făcut plăcere să-i auzim pe invitaţi exprimând cuvinte de apreciere privind calitatea lucrărilor știinţifice și recunoașterea școlii românești de informatică medicală pe plan european și mondial. Chiar la prima prezentare, Catherine Chronaki, președinta EFMI (Federaţia Europeană pentru Informatică Europeană), a subliniat că România, reprezentată de SRIM, oferă una dintre cele mai active societăţi de profil pe plan european, deţinând în ultimele două decenii de două ori președinţia forului european, prin subsemnatul – prof. dr. Gheorghe Mihalaș –, respectiv prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar. Recunoașterea pe plan mondial a fost evocată și de prof. dr. Casimir Kulikowski, în prelegerea sa menţionând alegerea celor doi reprezentanţi și ca membri ai IAHSI – International Academy of Health Sciences Informatics.

Online-party și decernarea premiilor

        Un aspect inedit al conferinţei a fost un „online-party”, care a înlocuit tradiţionala cină de gală. Evenimentul, desfășurat într-o atmosferă neprotocolară, a prilejuit un interesant schimb de idei. Deși a avut momente în care participanţii așteptau intervenţia unui „maestru de ceremonii”, evenimentul a fost plăcut, cu povești și glume; probabil că vom câștiga mai multă experienţă în viitor.

        La ceremonia de închidere au fost anunţate premiile ediţiei. Premiul pentru cea mai bună lucrare privind o dezvoltare tehnologică a fost atribuit lucrării prezentate de Andrei Constantin Ioanovici (UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș). Premiul pentru cea mai bună lucrare privind dezvoltarea informaticii medicale a fost obţinut de Flaviana Rotaru (Universitatea Politehnica București).

        Premiul pentru cea mai bună lucrare elaborată de un tânăr cercetător a fost împărţit către trei participanţi – Marius Fersigan (UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca), Gabriela Varga (Universitatea Politehnica Timișoara) și Paul-Adrian Călburean (UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș), iar premiul pentru domeniul „nursing informatics” a fost atribuit lucrării prezentate de Viorica Nedelcu (UMF „Carol Davila” București).

        Lucrările prezentate la conferinţă vor fi publicate în revista naţională Applied Medical Informatics, iar rezumatele, precum și alte detalii privind activitatea SRIM pot fi accesate pe site-ul conferinţei și pe cel al societăţii: https://sites.google.com/view/romedinf-2021, respectiv http://www.srimed.ro/

Un semnal de alarmă către autorităţi

        Conform uzanţelor, Conferinţa Naţională de Informatică Medicală a constituit și prilejul organizării Adunării Generale a Societăţii Române de Informatică Medicală, care a început cu evocarea memoriei dr. Virgil Enătescu, președinte de onoare al SRIM, organizatorul primului Simpozion Naţional de Informatică Medicală la Satu-Mare în 1977 (din păcate, a decedat în noiembrie 2020). Au fost evidenţiate nivelul ridicat al lucrărilor și succesul conferinţei, dar a fost adusă în discuţie și absenţa cronică a conducerilor organelor centrale de la manifestările organizaţiei, ignorată sistematic din orice acţiune decizională.

        Luând în considerare puţinele căi oferite societăţilor profesionale de a-și expune opiniile bazate pe studii știinţifice, precum și absenţa unor prevederi legislative concrete ca organele de conducere și decizie să consulte societăţile profesionale, conducerea SRIM a considerat necesar a adresa o declaraţie a SRIM către organele de conducere din România cu competenţe sau implicaţii indirecte în domeniul digitalizării sănătăţii. Astfel, Adunarea Generală a adoptat textul unei „Declaraţii” privind starea actuală a informaticii medicale din România și propunerile specialiștilor de a îmbunătăţi procedurile prin care se propun, aprobă și implementează noile soluţii ce cuprind aspecte de informatică medicală, sugerând ca în comisiile create pe aceste domenii să fie inclus un reprezentant SRIM.

      Totodată, s-a subliniat necesitatea adoptării unor standarde din domeniul informaticii medicale deja elaborate pe plan european, afilierea României la unele proiecte europene din domeniu, revitalizarea Comisiei de Informatică Medicală a Ministerului Sănătăţii, includerea specialităţii de informatică medicală ca specialitate de integrare clinică etc.