În cursul acestei ediţii, fibrilaţia atrială, medicamentele antitrombotice, insuficienţa cardiacă, medicina personalizată și dezvoltarea farmacoterapiei cardiovasculare au fost principale temele abordate.

Marker al bolii aterosclerotice cardiovasculare

Inflamaţia peretelui vascular este implicată în destabilizarea plăcilor aterosclerotice și se cunoaște că statusul inflamator este mult crescut în situaţii acute, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral ischemic. Se poate pune întrebarea dacă există un marker predictiv al evenimentelor cardiovasculare majore și o substanţă care să antagonizeze efectul său, în scop preventiv. Prof. dr. Koji Hasegawa, de la Kyoto Medical Center, a prezentat în cadrul conferinţei susţinute receptorul LOX-1 (lectin-like oxidized low-density lipoprotein receptor-1), exprimat pe suprafaţa celulelor endoteliale și a monocitelor. Activarea LOX-1 iniţiază diferite reacţii aterogene, precum transformarea macrofagelor în celule spumoase. Domeniul extracelular al acestui receptor poate fi clivat proteolitic și eliberat în circulaţie sub formă solubilă (sLOX-1), considerată a fi expresia densităţii vasculare a acestui receptor. Gradul de activare a LOX-1 la oameni poate fi evaluat prin calcularea indicelui LOX, ce necesită măsurarea a doi parametri prin tehnica ELISA. Într-un studiu de cohortă pe o populaţie naivă în evenimente cardiovasculare majore, efectuat în Japonia, s-a demonstrat că acest indice se corelează cu un risc mai mare de boală coronariană ischemică și că niveluri scăzute ale acestuia pot avea efect protector împotriva accidentelor vasculare cerebrale ischemice. Astfel, acest marker a cărui expresie este indusă de stresul oxidativ la nivel vascular este implicat în inflamaţie și în ruptura plăcii de aterom instabile.
Un alt studiu japonez efectuat recent a arătat că indicele LOX se corelează cu severitatea fumatului, unul dintre factorii de risc cardiovasculari majori, iar sevrarea acestuia a condus la o scădere importantă și precoce a indicelui LOX.

Antagoniștii LOX-1

Procianidinele sunt un grup de substanţe regăsite în majoritatea plantelor, precum extractul din sâmburele de strugure, mere, scorţișoară sau boabele de cafea. Acestea au un efect inhibitor puternic, blocând legarea moleculei de LDL-colesterol oxidată de receptorul LOX-1. Într-un studiu efectuat în urmă cu câţiva ani, administrarea cronică de oligomeri de procianidină a supresat acumularea de lipide în peretele vascular al șoarecilor hipertensivi aflaţi sub dietă hiperlipidică, dar rezultatele promiţătoare din studiile pe animale de laborator nu au fost confirmate în studii umane, astfel încât identificarea unei molecule potente pentru ţintirea acestei căi inflamatorii rămâne o altă speranţă a viitorului.

Controlul ritmului în fibrilaţia atrială

Două articole publicate în anul 2019 în Journal of the American Geriatric Society dezbat rolul controlului ritmului în fibrilaţia atrială, în contextul unor opţiuni terapeutice limitate în farmacoterapia antiaritmică. Ghidul european de tratament al acestei aritmii oferă câteva opţiuni terapeutice pentru conversia și menţinerea ritmului sinusal, dar acestea sunt insuficiente pentru majoritatea pacienţilor cu boală cardiacă structurală. Dezvoltarea tratamentului intervenţional prin ablaţie pe cateter a îmbunătăţit perspectivele de tratament, dar această metodă nu poate fi o soluţie pentru majoritatea celor 33 de milioane de pacienţi care se estimează că vor dezvolta fibrilaţie atrială în următorii zece ani.
Se poate pune întrebarea eficacităţii și siguranţei controlului ritmului, în special la pacienţii vârstnici. Se pare că utilizarea antiaritmicelor, în general, și a amiodaronei, în particular, la pacienţii peste 65 de ani se asociază cu un risc mai mare de sincopă și cu leziuni asociate căderii, mai ales în primele două săptămâni de la debut. Deși anumite studii nu au reușit să demonstreze superioritatea controlului ritmului faţă de controlul frecvenţei, medicii continuă să încerce restabilirea ritmului sinusal și utilizează frecvent amiodarona, în ciuda reacţiilor adverse posibile. Luând în considerare aceste aspecte, terapia de control a frecvenţei cardiace și evitarea amiodaronei la pacienţii vârstnici ar trebui să constituie principalul mod de abordare terapeutică.

Rolul mamografiei în prezicerea riscului cardiovascular

Bolile cardiovasculare continuă să fie cauza principală de deces la femei în Statele Unite ale Americii, prognosticul fiind agravat de lipsa metodelor sigure și eficiente de screening.
Un articol de tip review, publicat anul acesta în revista Circulation, indică faptul că, în lumina ultimelor studii, calcificările arterelor mamare vizibile la mamografie ar putea reprezenta o metodă nouă de stratificare a riscului cardiovascular și a prezenţei bolii coronariene aterosclerotice, diagnosticată clasic pe baza scorului de calciu la tomografia computerizată sau a stenozelor vizibile angiografic.
Această investigaţie, efectuată de rutină de paciente după vârsta de 40 de ani, ar putea fi un echivalent al metodelor consacrate de diagnostic, care să ghideze în viitor tratamentul de prevenţie primară cu statină.