Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Conexiuni în dermato-oncologie

Viața Medicală
Dr. Andreea Matei vineri, 11 octombrie 2019

În perioada 18-21 septembrie, Bucureștiul a fost gazda celei de-a treia conferinţe a Asociaţiei Române de Imuno-Dermatologie, ce a reunit specialiști din dermatologie, farmacie, oftalmologie, pediatrie, alergologie, medicină de familie și mulţi alţii.

VM 41, p.7 -1Pe parcursul celor patru zile, numeroase personalităţi ale medicinei românești au adus în atenţia participanţilor noutăţile știinţifice medicale ale momentului și au dezbătut teme de actualitate, precum: noi molecule cu rol în reglarea căilor de stres în melanom, vaccinurile, bolile rare ale adultului, tiparul imun în melanomul cutanat, modularea răspunsului imun în diabetul zaharat. Alte subiecte abordate au fost: calea de semnalizare Wnt-5a în patologia dermatologică, biopsia virtuală in vivo a cancerului cutanat, opţiuni terapeutice pentru melanomul coroidian, rolul ARN-urilor noncodificatoare în patologia tumorală, asocierea dintre dermatomiozită și bolile maligne.
VM 41, p.7 -2Dr. Anca Filimon, din cadrul Departamentului de Biologie Moleculară a Celulei al Institutului de Biochimie din București, a prezentat o lucrare foarte interesantă despre un nou reglator al căilor de stres în melanom, și anume dopachrome tautomeraza (DCT), o genă din familia tirozinazelor ce intervine în sinteza eumelaninei și care este considerată un antigen al melanomului. Însă această genă poate să prevină și degradarea ADN-ului cauzată de radiaţiile UV, induce rezistenţa celulelor la chimioterapicele care produc degradarea ADN-ului, protejează melanocitele de stresul oxidativ, este factor favorizant pentru infecţia HPV a keratinocitelor și un reglator al „integrated stress response”. Una dintre concluziile lucrării ar fi că stresul la nivelul reticulului endoplasmatic modifică în mod negativ răspunsul la tratament.

Familia de gene Wnt

O altă temă interesantă a fost cea a prof. dr. Robert Ancuceanu, care a prezentat o metaanaliză a literaturii despre familia de gene și proteine Wnt. Familia Wnt reprezintă un grup de peste 19 proteine de semnalizare celulară ce participă în perioada embriogenezei la multiple evenimente de dezvoltare. Totodată, ele au un rol în controlul proliferării celulare și diferenţierii celulare în viaţa adultă. Clasic, se cunosc două căi de semnalizare folosite de aceste proteine. Pe de o parte, este vorba despre calea canonică, ce utilizează receptorii Frizzled (Fz) cuplaţi cu proteinele numite LRPs, cale ce duce la activarea și translocarea beta-cateninei (proteinele Wnt 1, 3 și 4 fac parte din această categorie). Calea noncanonică utilizează receptorii Fz independent de beta-catenină; din această categorie fac parte proteinele Wnt-5a și 11. Nu se cunoaște foarte clar în acest moment cum intervin aceste proteine în psoriazis, dar s-ar părea că proteina Wnt-5a ar avea o legătură cu proliferarea din psoriazis, fiind exprimată de patru-cinci ori mai mult în leziunile de tip placă ale acestei boli, comparativ cu pielea normală. Această Wnt-5a este considerată într-un studiu ca fiind una dintre cele cinci gene-cheie ale psoriazisului. Există studii care asociază Wnt-5a și cu lichenul plan, evidenţiind că această proteină poate favoriza angiogeneza, diviziunea celulelor endoteliale din leziuni și stimularea expresiei de citokine proinflamatorii.
Absenţa proteinei Wnt-5a a fost asociată cu diverse forme de cancer, precum cancerul de sân și cel colorectal. În contrast cu cele două forme de cancer prezentate anterior, melanomul asociat cu o expresie mărită a acestei proteine, Wnt-5a, prezintă un risc crescut de invazie și metastazare.

Impredictibilitatea melanomului

Melanomul, așa cum știm deja, este un cancer al pielii agresiv și poate metastaza mai rapid decât alte tumori maligne ale pielii. Prezentarea asist. univ. dr. Gabriela Turcu despre tranziţia epitelial-mezenchimală (TEM) în melanomul cutanat a explicat de ce se întâmplă acest lucru. Melanocitele normale posedă din start elemente care contribuie la TEM, precum vimentina, SNAIL2, ZEB2, iar TEM este un fenomen polimorf, cu elemente caracteristice fiecărui tip de tumoră. Melanomul este o tumoră imprevizibilă, cu o structură heretogenă și cu o diversitate și plasticitate unică la nivelul celulelor melanomului. Tocmai de aceea, atât tratamentul, cât și posibilitatea de a prevedea evoluţia și prognosticul bolii rămân în continuare o provocare. O perspectivă terapeutică ar fi asocierea între un inhibitor al TEM și vemurafenib (inhibitor selectiv al BRAF kinazei) la pacienţii cu melanom rezistent la acest medicament.

Dermatomiozita, asociată cu malignitatea

Dermatomiozita (DM) este asociată cu malignitatea, un risc mai mare de malignizare fiind întâlnit în primul an de la debutul DM, în special la pacienţii cu vârsta peste 60 de ani. Bărbaţii sunt mai frecvent afectaţi decât femeile. Tema a fost abordată de dr. Emilia Manole, care a comunicat în prezentarea sa că nu există suficiente informaţii la ora actuală privind patogeneza dezvoltării malignităţii în DM, dar specialiștii cred că aceasta este cauzată de alterarea imunităţii celulare și umorale. Astfel, ar fi posibilă o reacţie încrucișată între antigenele prezente în celulele maligne și cele prezente în celulele musculare. Există însă doi anticorpi în DM care s-au asociat cu cancerul (de sân, pulmonar și colorectal), iar aceștia sunt Ac anti-NXP2 și Ac anti-TIF 1 gamma. Asocierea DM cu melanomul este foarte rară, fiind puţine date în literatură în acest sens. S-a observat, totuși, că în apariţia simultană a celor două, după rezecţia nodulului limfatic regional cu metastază, DM se remite, acest lucru demonstrând clar natura ei paraneoplazică.

Monitorizarea bolii

Conf. dr. Constantin Căruntu a prezentat o metodă modernă noninvazivă de diagnostic a leziunilor superficiale cutanate (localizate la nivelul epidermului și dermului superficial), cu rezoluţie înaltă, și anume microscopia confocală in vivo. Această metodă permite, pe lângă un diagnostic rapid și de acurateţe înaltă, monitorizarea pacientului sub tratament, a progresiei bolii, definirea marginilor de rezecţie anterior exciziei chirurgicale sau altor procedee invazive.

Etichete: dermatologie Oncologie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.