Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Colaborarea multidisciplinară, cheia combaterii bolilor cronice

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 6 martie 2020

La nivel mondial, povara reprezentată de bolile cronice netransmisibile a fost estimată la 85% în unele țări cu venituri scăzute și medii. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), acestea provoacă anual 41 de milioane de decese, 17,9 milioane fiind atribuite doar bolilor cardiovasculare.

La București, în perioada 21-22 februarie a avut loc a IX-a ediție a Congresului Național de Boli Cronice Netransmisibile. Evenimentul științific a fost dedicat profesioniștilor din domeniul medical, cu sesiuni multidisciplinare ce au abordat subiecte din diabetologie, neurologie, pneumologie și nu numai.

Organizat sub coordonarea prof. dr. Nicolae Hâncu, personalități de renume din domeniul medical au fost prezente în cadrul sesiunilor plenare printre care și: acad. Maya Simionescu, prof. dr. Maria Dorobanțu, prof. dr. Dafin Mureșanu, prof. dr. Gabriela Radulian etc.

HDL disfuncțional predictor în boala cardiovasculară

Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, alături de Clinica de Cardiologie a Spitalului de Urgență Elias, a efectuat un studiu de amploare care a avut ca scop evaluarea caracteristicilor lipoproteinelor de densitate înaltă (HDL) și utilizarea acestora ca un eventual biomarker în boala cardiovasculară și caracterizarea subfracțiilor de HDL2 și HLD3.

Dr. Camelia Stancu a explicat cum o moleculă HDL funcțională (crește efluxul de colesterol, cu efecte antioxidative și antiinflamatorii) își poate pierde funcția (prin procese de remodelare) ca într-un final să fie în totalitate disfuncțională (scade efluxul de colesterol, crește inflamația).

În studiu au fost incluși 120 de pacienți cu boală coronariană, dintre care 30 de subiecți erau sănătoși (lotul control), 40 aveau angină stabilă, 50 erau pacienți cu sindrom coronarian acut și 30 la o lună post-infact miocardic acut.

A fost urmărită caracterizarea biochimică a HDL (apolipoproteine, enzime, markeri de stres oxidativ) și au fost realizate determinări epigenetice (screening și cuantificare microARN în ser și în HDL).

Analize statistice

După analizele statistice, studiul a arătat că HDL este un candidat valabil pentru rolul de biomarker predictiv al evoluției bolii cardiovasculare.

De asemenea, s-a constatat că scăderea proteinei și activității PON1 (paraoxonase/arylesterase 1) la pacienții cu sindrom coronarian acut față de cei cu angină stabilă, în paralel cu creșterea nivelurilor de MPO (myeloperoxidase), apoA1 oxidat și ceruloplasmina se asociază cu apariția HDL disfuncțional.

În ceea ce privește biomarkerii epigenetici, microARN-486 și miR-92a distribuite preferențial în HDL (HDL2, HDL3) pot discrimina între pacienții cu sindrom coronarian acut versus cei cu angină stabilă.

Diagnostic: EVALI

La 4 februarie 2020, CDC (Centers for Disease Control) a actualizat numărul de cazuri de EVALI la 2.758, la nivelul SUA plus Puerto Rico și insulele Virgine ale SUA. Prof. dr. Florin Mihălțan a reamintit pericolul reprezentat de această afecțiune.

Conform CDC, definiția cazului confirmat (septembrie 2019) de EVALI presupune consumul de țigară electronică („vaping” sau „dabbing”) cu 90 de zile înainte de debutul simptomelor, prezența opacităților de tip infiltrat pulmonar pe radiografia toracică sau „în geam mat” pe CT-ul toracic și absența infecției pulmonare la evaluarea inițială.

Aspecte simptomatice

Cel mai frecvent, afecțiunea prezintă debut treptat al diferitelor simptome pe parcursul a câtorva săptămâni: tuse, durere toracică, dispnee, durere abdominală, greață, vărsături, diaree, fatigabilitate, febră, scădere ponderală.

Uneori, simptomele gastrointestinale le preced pe cele respiratorii și se remit rapid după internare, pentru că aproape toate cazurile raportate s-au soldat cu internare în spital și majoritatea au avut cel puțin un antecedent de prezentare în ambulatoriu. Anterior internării, pacienții pot prezenta febră, tahicardie, tahipnee, hipoxemie.

Indicații pentru radiografie

La examenul clinic, la pacienții raportați, s-au identificat în 55% din cazuri tahicardie, 45% din cazuri tahipnee, 57% aveau saturația O2 mai mică de 95% în aerul atmosferic în repaus, iar auscultația pulmonară cvasinormală. Toți pacienții cu simptomatologie respiratorie și gastrointestinală care au consumat produse de tip țigară electronică sau vaping au indicație pentru efectuarea radiografiei pulmonare.

Prof. dr. Florin Mihălțan sfătuiește clinicienii să fie atenți la istoricul medical al pacienților, în special dacă aceștia confirmă consumul de țigară electronică sau de produse de vaping în ultimele 90 de zile.

Încă nu s-a identificat o substanță specifică sau un produs care să fie comun tuturor cazurilor raportate, majoritatea declarând utilizarea de canabinoizi. Un semn pozitiv este că a crescut nivelul de avertizare la nivel populațional, legat de riscurile țigării electronice și ale componentelor sale și s-a înăsprit legea legată de produsele ilicite.

Renoprotecția în DZ tip 2

La pacienții cu boala cronică de rinichi există încă, spune prof. dr. Cristian Serafinceanu, o serie de nevoi pe care agenții terapeutici disponibili nu le ating. Ghidurile clinice recunosc efectele benefice ale inhibitorilor de SGLT2, însă tratamentul nu este recomandat la pacienții cu afectare renală moderată/severă. Efectele benefice ale acestor molecule sunt certe, având efecte hemodinamice, reduc stresul oxidativ și scad inflamația. Efectele renoprotective sunt: recâștigarea feed-back-ului tubulo-glomerular – reduce/normalizează presiunea intraglomerulară, reducerea procesului inflamator tubulo-interstițial prin inhibarea β TGF.

Alte molecule care s-au dovedit benefice au fost agoniștii de GLP-1. Este posibil ca efectele directe (stimularea natriurezei, efecte hemodinamice asupra hiperfiltrării glomerulare, inhibiția sistemului renină-angiotensină-aldosteron, reducerea stresului oxidativ) și cele indirecte (control glicemic îmbunătățit, reducerea tensiunii arteriale, scădere ponderală) ale GLP-1 să fie implicate în acest sens.

Viitorul renoprotecției înseamnă o inhibiție duală a sistemului renină-angiotensină-aldosteron și a SGLT2. Această viitoare moleculă va avea potențialul de a normaliza presiunea intraglomerulară și de a oferi o renoprotecție pe o durată lungă de timp.

Medicina stilului de viață

 La nivel mondial,11 milioane de decese sunt atribuite factorilor nutriționali, subliniază dr. Anca Hâncu. Modificarea stilului de viață este esențială, iar eficiența este dovedită prin multe studii publicate de-a lungul anilor.

O nouă entitate clinică, apărută încă din 2017, definește obezitatea ca Adiposity-Based Chronic Disease (ABCD). Un articol recent, din Journal of the American College of Cardiology vorbește despre Cardiometabolic-Based Chronic Disease.

Este vorba de un nou model care are drept scop stabilirea unor ținte terapeutice precoce (evidence-based) utile pentru menținerea sănătății cardiace și metabolice și pentru a preveni complicațiile bolii cardiovasculare.

În acest model sunt prezentați trei triggeri primari (genetica, mediul și comportamentul) și doi promotori metabolici (adipozitatea, hiperglicemia) care sunt îndreptați spre trei end-point-uri cardiovasculare (boala coronariană cardiacă, insuficiența cardiacă și fibrilația atrială). Scopul final al modelului este prevenția– obținerea unor rezultate cardiovasculare optime.

Tulburările de somn, factor de risc pentru AVC

O prezentare ce a ridicat o problemă destul de des întâlnită în practica medicilor neurologi, aceea a tulburărilor de somn, a fost susținută de prof. dr. Ovidiu Băjenaru.

Fragmentarea somnului (durată scurtă, apnee de somn, schimbarea ritmului circadian normal etc.) reprezintă un factor de stres pentru sistemul cardiovascular, crescând astfel riscul de apariție a accidentului vascular cerebral (AVC) și a tulburărilor cardiovasculare.

Mecanismul major care stă la baza apariției acestor modificări este reducerea efectului protectiv cardiovascular al somnului NREM (non-rapid eye movement) și solicitările repetate, bruște, nefiziologice ale activității simpatice.

Apneea/hipopneea obstructivă de somn (OSHAS) reprezintă o entitate care poate agrava o serie de afecțiuni metabolice și sau vasculare, încadrabile în sindromul metabolic.

În același timp, OSHAS creează vulnerabilitate moderat-severă pentru AVC, crește tensiunea arterială, iar când indicele apnee-hipopnee (AHI) este de peste 11 ore, se corelează și mai puternic cu apariția AVC.

 

 

 

 

Etichete: congres boli cronice evali tulburari somn diabet zaharat

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC