Evoluţia bolilor prevenibile prin vaccinare, programul de vaccinare anti-HPV, dar și alte teme de actualitate au fost discutate recent în cadrul celei de-a opta ediţii a Conferinţei Naţionale RoVaccin, care a avut loc la București.
Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societăţii de Microbiologie, a transmis că vaccinarea anti-HPV ar trebui să fie o prioritate în România, ţinând cont de faptul că în ţara noastră se înregistrează cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate din UE prin cancerul de col uterin.
Organizată în fiecare an de Societatea Română de Microbiologie (SRM), Conferinţa RoVaccin a fost gazda a peste 500 de medici de diferite specialităţi, profesori universitari reputaţi, reprezentanţi ai Președinţiei, Parlamentului și ai Ministerului Sănătăţii din România. Evenimentul a debutat printr-o dezbatere privind importanţa vaccinării, dar și despre epidemia de coronavirus. Potrivit prof. dr. Alexandru Rafila, îngrijorarea legată de vaccinare a crescut în ultimul timp, mai ales acum, odată cu apariţia COVID-19: „Trebuie aplicate măsuri preventive imediate dacă vrem să controlăm problemele de sănătate publică legate de bolile transmisibile. În cazul coronavirusului, trebuie să lucrăm pentru menţinerea sub control a acestei epidemii, în măsura în care acest lucru este posibil”.
Întrebat când va apărea un vaccin pentru coronavirus, președintele SRM a menţionat că sunt zeci de vaccinuri împotriva acestui virus aflate în studiu, dar cele mai avansate cercetări sunt cele din China și Israel. „Eu estimez, având în vedere și reacţiile la nivelul OMS, că un orizont de un an este un orizont rezonabil pentru un vaccin care să poată fi distribuit în toată lumea”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila. Acesta a adăugat că România are nevoie de o lege a vaccinării care să fie funcţională și să ofere pacienţilor accesul la vaccinuri, „adică menţinerea acelor prevederi care fac posibil accesul la vaccinuri şi la vaccinare şi reuşesc să aducă sprijin părinţilor care vor să se informeze şi responsabilizează tot lanţul de vaccinare începând cu Ministerul Sănătăţii, medicii şi terminând cu părinţii care trebuie să fie responsabili pentru copiii lor”.
Acoperirea vaccinală rămâne, în continuare, o problemă pentru România, a afirmat, la rândul său, conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat la Departamentul sănătate publică în Administraţia Prezidenţială. Potrivit specialistului, ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt sub mediile europene şi sub ţinta recomandată de OMS. Nici în ceea ce priveşte vaccinarea împotriva gripei situaţia nu este îmbucurătoare. „Rata de vaccinare împotriva gripei, în rândul persoanelor în vârstă, este scăzută şi a scăzut semnificativ, de la 54% în 2007 la 8% în 2017”, a adăugat consilierul prezidenţial. Prezentă la conferinţă, Ana Măiţă, președintele Asociaţiei „Mame pentru mame”, a menţionat și ea faptul că „din punctul de vedere al comunicării pe vaccinare suntem într-o criză totală”. Potrivit acesteia, avem una dintre cele mai grave epidemii de rujeolă, care încă mai face victime în România. Astfel, peste 60 de copii au murit din pricina acestei boli, care poate fi prevenită prin vaccinare.
În primele opt săptămâni din sezonul gripal 2019-2020, în România a existat o circulaţie a virusurilor gripale de tip A și de tip B, situaţie asemănătoare cu cea înregistrată la nivel european, a subliniat dr. Rodica Popescu, medic primar epidemiolog. Circulaţia predominantă în ţară a fost a virusurilor gripale de tip B (40,4%), urmată de subtipul H3 (24,6%), subtipul H1 (17,8%) și tipul A nesubtipat (16,9%). În cadrul supravegherii virologice au fost detectate 1.481 de virusuri gripale, un număr mai mic comparativ cu sezonul precedent (1.821), din care: 1.150 la cazurile clinice compatibile cu gripă și 331 la cazurile de infecţii respiratorii severe acute. „În sezonul 2019-2020, până în săptămâna trei au fost înregistrate 36.370 de cazuri de gripă, un număr de două ori mai mare decât cel înregistrat în sezonul anterior (17.839)”, a mai spus medicul epidemiolog.
Cele mai multe cazuri de gripă s-au înregistrat la grupa de vârstă 5-14 ani (41,2%), urmate de grupele 15-49 ani (26,4%) și 2-4 ani (17,3%). Dintre cele 36.730 de cazuri de afecţiuni clinice compatibile cu gripa raportate, doar 21,5% s-au internat (7.898 cazuri). „Cele mai multe cazuri care au necesitat internarea au fost persoane cu vârsta de până la 1 an. Iar cele mai multe doze de vaccin gripal (54,3%) au fost utilizate pentru vaccinarea persoanelor de 65 de ani”, a adăugat Rodica Popescu.
Vaccinul împotriva Bacilului Calmette–Guérin (BCG) reprezintă o metodă de imunizare capabilă să realizeze o profilaxie antituberculoasă relativă, nu împiedică infectarea cu MTB (Mycobacterium tuberculosis) și nu întrerupe lanţul epidemiologic al apariţiei tuberculozei, spune conf. dr. Gilda Popescu, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În România, vaccinarea BCG este obligatorie pentru toţi nou-născuţii încă din primele zile (dacă nu există contraindicaţii, înainte de externare din maternitate). Potrivit medicului amintit, BCG este un vaccin relativ ieftin și accesibil la scară largă, fiind administrat la peste 85% dintre sugarii din ţările cu programe naţionale de imunizare. România este singura ţară UE care face vaccinul BCG la naștere.
O problemă des întâlnită în România este rata mare a mortalităţii infantile. Potrivit organizaţiei Salvaţi Copiii România, ţara noastră se menţine printre primele locuri în UE, cu o rată a mortalităţii infantile de 6 la 1.000 de copii născuţi vii, în 2018. Principala cauză ar fi nașterile premature. Pentru a preveni aceste decese, Salvaţi Copiii România a dezvoltat un program naţional pentru reducerea mortalităţii infantile. În cadrul acestui proiect au fost investiţi aproximativ 5 milioane de euro în dotarea a 96 de maternităţi și secţii de nou-născuţi din toate judeţele ţării, cu peste 630 de echipamente medicale, pentru 72.000 de nou-născuţi.
În plus, „dacă în anii anteriori auzeam foarte multe mămici că sunt îngrijorate că nu-și vaccinează copilul la primele ore și primele zile, anul acesta parcă a fost mai multă liniște. Cred că au fost mai multe vaccinuri asigurate, iar lucrul acesta este foarte bun”, a precizat Gabriela Alexandrescu, președinta organizaţiei Salvaţi Copiii. Potrivit acesteia, din cei 10.636 de copii luaţi în evidenţă, doar 60 nu au fost vaccinaţi.
În România, cancerul de col uterin reprezintă prima cauză de mortalitate prin cancer la femei – în fiecare an, aproximativ 2.000 de femei pierd lupta cu această boală. România are de departe cele mai multe cazuri de cancer de col uterin și cea mai mare mortalitate în ceea ce privește această boală dintre ţările UE. Potrivit prof. dr. Alexandru Rafila, 9% din cancerele la nivel global sunt produse de infecţia cu HPV, iar în ţările în curs de dezvoltare, nu mai puţin de 14% dintre femei sunt afectate.
Specialistul amintește că, pentru a preveni cancerul de col uterin OMS recomandă ca toate fetele cu vârste între 9 și14 ani să fie vaccinate cu două doze de vaccin, iar de la 15 ani, cu trei doze. Se pot vaccina, de asemenea, şi tinerele de peste 25 de ani care nu s-au infectat cu virusul Papilloma, însă răspunsul imunologic este maxim înaintea începerii vieţii sexuale.
Boala meningococică invazivă (BMI) este o boală potenţial fatală ce poate fi prevenită prin vaccinare. Boala progresează rapid şi este, de cele mai multe ori, dificil de diagnosticat. Această afecţiune poate apărea la toate grupele de vârstă, însă este mai frecventă la copiii mici, până în 4 ani. Prof. dr. Alexandru Rafila spune că în 2017, din cazurile confirmate cu această boală, 51,1% au fost cu serogrup B (dominant în România), iar 48,9% cu serogrupurile C, W, Y. Nimenrix (MenACWY-TT), vaccinul meningococic conjugat pentru serogrupurile A, C, W și Y, este indicat pentru imunizarea activă a persoanelor începând cu vârsta de 6 săptămâni, împotriva bolii meningococice invazive. El poate fi administrat ca doză de rapel persoanelor care anterior au fost vaccinate primar cu un vaccin meningococic conjugat sau polizaharidic simplu. În perioada 2013-2018, în România, la 55% din cazurile de MBI nu a fost determinat serogrupul meningococic.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
