Momentan, nu există un remediu sigur pentru această infecţie, însă unele ţări au experimentat diverse terapii, printre care și terapia cu plasmă convalescentă. Și România testează, de săptămâna trecută, această terapie cu anticorpi pasivi.

Tratamentul cu plasmă a fost folosit pentru prima dată în secolul trecut, în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918. În ultimii ani, medicii au apelat la terapia cu anticorpi pasivi pentru a lupta cu epidemiile: SARS-CoV-1 (2003), H1N1 (2009-2010), MERS-CoV (2012) și Ebola (2014).

Astăzi, această metodă de tratament este experimentală pentru COVID-19. Terapia cu plasmă ar fi fost folosită cu succes în China, potrivit autorităţilor din această ţară. Au fost realizate două studii în acest sens, însă pe un număr redus de pacienţi.

Apoi a fost preluată de Statele Unite ale Americii, dar și de mai multe ţări europene. Potrivit unor rapoarte publicate miercuri, 29 aprilie, în SUA erau aproximativ 2.650 de pacienţi trataţi cu această terapie.

Unii cercetători americani consideră că tratamentul cu plasmă este mai eficient dacă transfuzia e făcută în primele zile de infecţie cu SARS-CoV-2.

Și în România, ministrul Sănătăţii a semnat, la 22 aprilie, Ordinul de ministru prin care a stabilit protocolul de recoltare de plasmă autoimună de la pacienţii vindecaţi de COVID-19.

Astfel, conform documentului, potenţialii donatori sunt selectaţi dintre pacienţii care au fost internaţi cu noul coronavirus, vindecaţi și externaţi. Trebuie știut, de asemenea, că donarea de plasmă, asemenea donării de sânge, este voluntară și neremunerată.

Potenţialul donator trebuie să fie sănătos

În ţara noastră, recoltarea de plasmă pentru tratarea cazurilor grave de COVID-19 a început marţi, 28 aprilie. Procedura, care durează cel mult o oră și este mai simplă decât donarea de sânge, presupune colectarea anticorpilor din sângele persoanelor care s-au recuperat după infectarea cu SARS-CoV-2.

„Plasma hiperimună conţine anticorpi protectori. Este un produs din sânge obţinut de la pacientul care a avut COVID-19 și a format anticorpi protectori. Această plasmă poate fi folosită (…) la pacientul care se află în stare critică, în ideea de a-i întări sistemul imun, tocmai prin acești anticorpi”, a explicat dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,,Prof. dr. Matei Balș”. Această tehnică se numește și „terapie cu anticorpi pasivi”.

Nu toate persoanele vindecate pot să doneze, ci doar cele cu două teste negative și cele care au fost externate de cel puţin două săptămâni.

„Atunci când se adresează centrului de transfuzii, donatorul trebuie să aibă două buletine de analiză care să ateste faptul că este vindecat. Acestea trebuie să fie negative din punctul de vedere al contaminării cu virusul SARS-CoV-2.

De asemenea, pacientul vindecat trebuie să aibă 14 zile de la externare”, a precizat dr. Doina Goșa, director al Centrului de Transfuzie Sanguină București (CTSB).

Potrivit acesteia, persoana care donează nu trebuie să aibă boli cronice, să sufere de diabet, de boli cardiovasculare sau de boli autoimune: „Potenţialul donator trebuie să fie sănătos. Să aibă greutatea peste 50 de kg și vârsta între 18 și 60 de ani”.

Prin utilizarea echipamentului de plasmafereză, de la un donator se recoltează 600 ml de plasmă care poate salva trei persoane în stare gravă cu COVID-19.

De asemenea, spre deosebire de donarea de sânge, cea de plasmă poate fi efectuată din două în două săptămâni.

„După ce pacientul donează plasma, fie prin plasmafereză, fie printr-o donare standard, se procesează această plasmă și din donarea standard se obţine un concentrat eritrocitar. Dintr-o donare de plasmafereză, adică, dintr-o pungă de 600 ml, după procesare se fac trei punguţe a câte 200 ml fiecare”, a adăugat dr. Doina Goșa.

La o donare de sânge, potrivit directorului CTSB, donatorii pierd eritrocite, trombocite și plasmă, pe când prin plasmafereză, doar plasma este colectată, restul elementelor sanguine rămân:

„Este o procedură mai simplă, însă durează o oră cu tot cu consultaţie, recoltarea analizelor și procedura în sine. De aceea, noi vom programa potenţialii donatori din oră în oră”.

Pentru selectarea pacienţilor vindecaţi, centrele de transfuzie sanguină trebuie să încheie protocoale cu spitalele care tratează pacienţi cu COVID-19 pentru a identifica potenţialii donatori.

Tot reprezentanţii acestor centre sunt cei care contactează potenţialii donatori și îi programează pentru consult, analize și donare.

Au fost recoltate și primele doze de plasmă

Șapte pacienţi vindecaţi de noul coronavirus au fost, marţi, la CTSB ca să doneze plasmă. Însă doar trei dintre ei au fost eligibili, dar nici aceștia pentru plasmafereză. De menţionat că cei trei donatori sunt cadre medicale.

„Am avut trei donatori care au donat plasma COVID-19. Din păcate nu am putut să facem procedura de plasmafereză, chiar și cu echipament special de recoltare a plasmei, deoarece dintre persoanele programate nu am avut donatori eligibili pentru această procedură”, a explicat directorul CTSB.

O condiţie esenţială, spune ea, pentru ca un donator să poată să doneze prin plasmafereză, este aceea că trebuie să aibă venele puternice, pe lângă criteriile de eligibilitate.

 „Cele trei persoane au donat prin metoda clasică, în urma căreia noi am extras doar 200 ml de plasmă de la o persoană”, a explicat Doina Goșa. Primele donări prin plasmafereză au avut loc miercuri, a doua zi de la lansarea terapiei experimentale.

„Au fost doi bărbaţi, cu vene puternice, care au donat prin plasmafereză, primele donări care înseamnă și primele șase doze de plasmă obţinute prin plasmafereză. Este o premieră pentru România, care are loc, din păcate, la 40 de ani de la inventarea echipamentului de plasmafereză”, a precizat Florin Hozoc, directorul Besmax Pharma, o companie românească de distribuţie în special a produselor derivate din plasmă umană.

„Dacă ai posibilitatea să faci bine, să-l faci!”

Eufrosina Șerban (47 de ani) este asistent medical la
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeș”. A fost infectată cu SARS-CoV-2 după ce a avut grijă de zeci de pacienţi bolnavi de
COVID-19.

Povestește că a fost o perioadă grea pentru ea, dar nu i-a fost frică. Femeia are trei copii pe care nu i-a văzut de mai bine de o lună și nici în următoarele două săptămâni nu va putea să fie aproape de ei.

La două săptămâni de la vindecare a devenit unul dintre primii donatori de plasmă, pentru tratamentul pacienţilor aflaţi în stare gravă.

„Asistenta șefă ne-a anunţat că putem dona plasma. Și, bineînţeles, în acea zi mi-am și exprimat dorinţa de a dona, în contextul în care îndeplinesc condiţiile de a fi donator”, spune Eufrosina Șerban. 

A mers la Centrul de Transfuzie Sanguină București împreună cu alţi trei colegi. Este pentru prima dată când a donat, a mărturisit aceasta: „N-am donat nici sânge până acum. Dar am fost plăcut surprinsă că pot să fac acest lucru.

Cine poate să doneze să o facă, oricând este nevoie de plasmă pentru cei care sunt infectaţi cu SARS-CoV-2, și care fac forme mai grave. Dacă ai posibilitatea să faci bine, să-l faci! Nu se știe niciodată la cine ajunge și, poate, o persoană chiar are nevoie și poate fi salvată”.

Andrei Tănase, donator de plasmă în vârstă de 33 de ani, spune că s-a infectat cu acest virus fiind într-o vacanţă în Franţa:

„La două zile după ce m-am întors în ţară am avut simptome și mi-a fost destul de clar că am virusul SARS-CoV-2. În a patra zi m-am dus la spitalul Matei Balș și… testul a ieșit pozitiv. Apoi am fost tratat, aproximativ opt zile, la spitalul Victor Babeș”.

Tânărul mărturisește că donează sânge regulat, iar despre tratamentul cu plasmă a auzit din presa internaţională. „Donez regulat la spitalul Floreasca. Și m-am gândit să donez și pentru pacienţii cu COVID-19, în cazul acesta plasmă.

Iniţial am sunat la numerele de pe site-ul Centrului de Transfuzii, dar n-a răspuns nimeni. Apoi am mers personal și m-am interesat. La momentul respectiv nu aveau procedură pentru recoltarea de plasmă COVID-19. Mi-au luat numărul de telefon și mi-au spus că mă vor suna înapoi”, povestește acesta.

 Adaugă, de asemenea, că este o procedură simplă, deloc dureroasă: „Înainte de a dona plasma mi-au făcut toate testele, totul a durat cam două ore, cu perioada de așteptare.

Donarea în sine durează între 45 și 60 de minute. Recomand oricui poate să facă asta și este eligibil pentru o donare, fiindcă se recoltează plasma pentru trei pacienţi, deci poţi să salvezi trei vieţi”.

Ghiduri terapeutice puse deja în aplicare

Pentru a ajuta procesul de donare de plasmă de la pacienţii trataţi de COVID-19, a fost lansat un registru special dedicat persoanelor care donează.

Registrul a fost creat de portalul covidplasma.ro pentru a facilita înregistrarea donatorilor de plasmă COVID-19, precum și pentru promovarea acestei activităţi voluntare care poate salva vieţi.

Florin Hozoc face parte din echipa care manageriază portalul și este cel care, în numele Besmax Pharma, a donat statului echipamente de plasmă convalescentă contra COVID-19.

Iniţiativa a venit în urma publicării rezultatelor unor noi studii clinice realizate la nivelul mai multor ţări.

„Am decis să contactăm noi specialiștii din străinătate, pentru a avea acces la informaţiile despre această terapie. Am luat legătura cu cei care conduc studiile clinice din SUA, Germania, Italia și din Franţa. Ne-au pus la dispoziţie toate aceste documente.

De asemenea, am luat legătura cu cei din China, care ne-au dat o variantă în chineză a ghidului pe care ei l-au făcut și am început să le traducem și să le punem pe portalul covidplasma.ro”, povestește Florin Hozoc.

 Aceasta a fost, spune el, cea mai bună opţiune de a pune informaţiile la dispoziţia specialiștilor români care urmau să lucreze la ghid și la cele două registre: registrul donatorilor și registrul receptorilor de plasmă convalescentă.

„Funcţionarii din minister nu s-au apucat de acest registru, de aceea am decis să mai fac încă un pas și i-am dat echipei noastre să se ocupe și de acest lucru”. Astfel, adaugă Florin Hozoc, portalul covidplasma.ro pune la dispoziţia specialiștilor ghidurile terapeutice existente și puse deja în aplicare în alte ţări.

Totodată, portalul le permite donatorilor să se înregistreze și să-și transmită în modul cel mai simplu datele pentru a fi contactaţi de centrele de transfuzii pentru a dona plasmă.

Tratamentul poate fi și ineficient

Pentru ca tratamentul cu plasmă să aibă efect terapeutic, este nevoie de un nivel optim de anticorpi, spun specialiștii. În România, însă, lipsesc testele care să măsoare nivelul anticorpilor din sângele celor vindecaţi.

De aceea, unii medici recunosc că nu au întotdeauna garanţia că există un titru corespunzător de anticorpi la donatorii de plasmă. Astfel, această metodă poate deveni, uneori, ineficientă.

„Testele serologice de la acest moment nu sunt foarte clare, nu măsoară gradul imunităţii, adică nu ne spun exact câţi anticorpi sunt.

Iar aici există riscul ca o plasmă hiperimună să nu aibă un conţinut corespunzător de anticorpi în momentul în care se face transferul la pacientul infectat cu SARS-CoV-2”, a explicat dr. Adrian Marinescu.

Faptul că nu orice plasmă de convalescenţă are o cantitate suficientă de anticorpi ca să protejeze este reiterat și de dr. Radu Gologan, medic primar hematologie și cercetător știinţific gr. I:

„Se consideră că organismul nostru ar produce mai multe titruri de anticorpi. Sunt anumite viroze în care anticorpii sunt un parafenomen și rolul lor efectiv în apărare este foarte mic sau chiar absent.

De altfel, se știe că imunitatea celulară este cea care intervine în primul rând, iar cea umorală în al doilea. Sunt exemple de viroze care se
tratează cu seroterapie”.

Deși eficacitatea terapiei cu plasmă convalescentă pentru pacienţii cu COVID-19 nu este dovedită (deocamdată), cert este că transfuzia de plasmă convalescentă nu pune în pericol viaţa pacientului. Sigur, dacă se respectă toate rigorile administrării.

„Dacă se ţine cont de toate criteriile de administrare, plasma nu le face rău pacienţilor. Da, pot exista reacţii postransfuzionale severe în urma transfuziei cu plasmă, dar pentru a nu se produce aceste reacţii, noi le facem teste donatorilor. Îi testăm ca să vedem ce antigene au în sânge”,
a conchis dr. Doina Goșa.