Newsflash
Reportaje

Suicidul, o problemă de sănătate publică

de Cristina GHIOCA - ian. 13 2023
Suicidul, o problemă de sănătate publică

Anual, în întreaga lume, peste 700.000 de oameni aleg să-și pună capăt zilelor, arată datele OMS. Mai mult, sinuciderea se numără printre primele 20 de cauze principale de deces la nivel mondial.

Sinuciderea se numără printre primele 20 de cauze principale de deces la nivel mondial, depășind decesele cauzate de cancer de sân, război sau omucidere. Decesul prin suicid este considerat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) o problemă de sănătate publică. Potrivit OMS, în 2019, 703.000 de persoane și-au curmat viaţa.

În România, în perioada 2017-2021, au fost înregistrate 9.155 de decese asociate suicidului, arată rezultatele unui studiu coordonat de prof. dr. Doina Cozman (foto) și publicat în nr. 4, din 2022, al revistei Psihiatru.ro. Datele statistice privind comportamentul suicidar pentru acest interval au fost furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

DOINA-COZMANok
Prof. dr. Doina Cozman

 

Din numărul total de sinucideri, 59,69% au fost raportate în mediul rural, iar 40,3% în zona urbană. Totodată, 15,29% dintre decese au fost raportate la femei, iar 84,7% la bărbaţi. Anual, numărul mediu de sinucideri din ţara noastră este 43,6, iar rata medie (la 100.000 de locuitori) este 9,1.

În ceea ce privește împărţirea pe regiuni geografice, cel mai mare număr de sinucideri a avut loc în Macroregiunea 2 (Nord-Est și Sud-Est) – 51,78 în anii pre-pandemici, 47,46, în cei pandemici, iar cel mai mic în Macroregiunea 4 (Sud-Vest și Vest) – 33,78 în anii pre-pandemici, 34,44 în decursul pandemiei. La nivel de judeţ, în intervalul 2017-2021, cele mai multe decese, peste media anuală naţională, s-au înregistrat în Iași, Mureș și Harghita.

Premieră statistică

Un element aparte prezentat în studiu îl constituie raportarea tentativelor de suicid înregistrate la medicii de familie în cei cinci ani. „Pentru prima dată am comunicat în România și numărul de tentative de sinucidere, respectiv persoanele care s-au prezentat la medicul de familie și au fost înregistrate cu un cod de maladii conform clasificării internaţionale a maladiilor CIM 10, cunoscut mai mult ca ICD 10. Aceste coduri corespund diferitelor forme de autovătămare. Autovătămare prin otrăvire, prin înţepare, prin venesecţie și așa mai departe”, spune prof. dr. Doina Cozman, președinta Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului (ARPS).

Astfel, potrivit datelor, în perioada 2017-2021, medicii de familie au raportat 3.697 de tentative de sinucidere. Dintre acestea, 44,52% au avut loc în mediul urban, iar 55,47% în cel rural. Din încercările raportate, 58,31% au fost la persoanele de sex masculin, iar 41,68% la cele de sex feminin.

suicid1

Cele mai multe raportări au vizat Macroregiunea 4 (Sud-Vest, Vest), iar cele mai puţine Macroregiunea 3 (Sud-Muntenia, București-Ilfov). Cele mai multe tentative de sinucidere înregistrate la medicul de familie, 902, au fost în anul 2021, iar cele mai puţine, 663, în 2020.

În același interval de timp, spitalele au raportat un număr total de 2.744 de persoane care au fost externate după o tentativă de sinucidere. Dintre acestea, 57,21% au fost femei, iar 42,78% bărbaţi. Cele mai multe persoane, 632, au fost internate în anul 2018, iar cele mai puţine, 428, în 2020.

Date publicate de Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici”, în 2019, arată că 66% dintre sinuciderile care au avut loc în acel an s-au produs prin spânzurare.

suicid2

Pe locul al doilea s-au aflat metodele de intoxicaţie voluntară cu substanţe sau medicamente (8%). Acestea au fost urmate de submersie (6%), precipitare de la înălţime sau în faţa unui vehicul (6%) și rănirea prin înjunghiere/înţepare cu un obiect tăietor.

Sinuciderile pot fi prevenite

Dincolo de statistici, fiecare deces asociat suicidului are un impact profund asupra persoanelor din jur. Date prezentate de OMS arată că, anual, în lumea întreagă, 108 milioane de persoane sunt afectate de comportamentele suicidare. Însă, prin creșterea gradului de conștientizare, reducerea stigmatizării asociate suicidului și prin acţiuni bine informate, numărul deceselor prin suicid poate fi redus.

Orice frază în care o persoană pronunţă cuvinte precum „moarte”, „sinucidere” sau vorbește despre dorinţa de a „dispărea” trebuie luată în seamă. Aceste persoane trebuie evaluate și tratate, dacă situaţia o impune, atrage atenţia prof. dr. Doina Cozman.

De multe ori, continuă specialista, oamenii care verbalizează o intenţie suicidară o fac dintr-o nevoie emoţională de a li se oferi alinare și sprijin emoţional, de aceea campaniile de conștientizare privind suicidul sunt extrem de importante: „Populaţiei trebuie să i se explice că cei care vorbesc despre sinucidere și ameninţă cu sinuciderea nu o fac, de exemplu, dintr-o formă de șantaj emoţional. Au o nevoie reală de a fi ascultaţi, sunt în pericol și trebuie să li se acorde foarte multă atenţie. Atunci când o persoană verbalizează [intenţia suicidară], familia, anturajul trebuie să îi propună să meargă la doctor, [în primă instanţă] la medicul de familie”.

Sprijin pentru public și specialiști

Dezvoltarea unor campanii puternice, adresate publicului general, i-ar ajuta pe oameni să recunoască mai binele semnele care prevestesc o tentativă suicidară. De multe ori, persoanele care recurg la asemenea gesturi suferă de depresie sau de alte tulburări afective.

„În sfera tulburărilor afective intră și boala bipolară, în care există o alternanţă între episodul depresiv și episodul maniacal, dar există și stări mixte, care sunt la fel de periculoase ca episoadele depresive. În episodul depresiv din boala bipolară există hipertimie negativă, insomnii grave, delir micromanic, ideaţie suicidară. Există chiar și posibilitatea unei analize (Testul de supresiune la dexametazonă) al cărei rezultat anormal poate fi considerat un marker biologic al depresiei endogene. Tulburarea bipolară este foarte serioasă!”, avertizează președinta ARPS.

suicid3

În domeniul psihiatric, de un real ajutor ar fi existenţa unei structuri bine dezvoltate în toate regiunile ţării, care să conţină atât centre de zi, cât și comunitare. La centrele de zi oamenii ar putea apela pentru tratament și terapie, fără internare. Iar în centrele comunitare s-ar putea realiza procesul de recuperare într-o perioadă mai lungă de timp, beneficiind de ajutor calificat. „Centre comunitare [care să fie] tot psihiatrice, pentru că acum sunt centre medico-sociale care sunt confundate cu centrele psihiatrice”, punctează prof. dr. Doina Cozman.

Apoi ar fi necesară înfiinţarea unor structuri de zi care să întărească activitatea Centrelor de Sănătate Mintală din fiecare judeţ. La rândul lor, aceste centre ar avea nevoie să fie dotate cu resursele materiale și umane necesare, pentru a putea desfășura activităţi complexe de psihoterapie individuală, de grup, ergoterapie, art-terapie etc.

„Alo, aici telefonul verde antisuicid. Vă ascultăm!”

Pentru fiecare sinucidere, există alte 25 de tentative de suicid și mult mai multe persoane care au gânduri suicidare serioase, arată datele OMS. Pentru a-i ajuta pe cei care trec prin asemenea experienţe, în anul 2013, Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului a înfiinţat o linie telefonică apelabilă gratuit, de pe teritoriul României - TelVerde Antisuicid (0800.801.200).

telefon verde

Gândit în principal pentru a veni în ajutorul persoanelor cu gânduri sau comportamente suicidare sau al celor care au în jur astfel de persoane, la TelVerde Antisuicid sună și foarte mulţi oameni aflaţi în criză psihologică, mi-a explicat dr. Dana-Cristina Herţa, coordonatorul liniei telefonice: „Este o interacţiune care depinde de nevoile sufletești ale celui care sună. Întotdeauna știm începutul, adică formula cu care voluntarul deschide dialogul «Alo, aici telefonul verde antisuicid. Vă ascultăm!», și știm ideile de final, în care apelantului i se dă asigurarea că poate să revină cu un telefon, i se spune programul liniei, i se dă adresa de e-mail aferentă acesteia (sos@antisuicid.ro). Dar între aceste două momente se pot întâmpla foarte multe”.

E greu să vorbești despre ceea ce simţi

Discuţiile pot aborda subiecte precum gândurile sau comportamentele suicidare, dar pot să fie centrate și pe alte suferinţe, își continuă ideea interlocutoarea mea: „Apelanţii pot împărtăși diverse evenimente traumatizante pe care le-au trăit și despre care, poate, n-au povestit nimănui. Unii plâng sau își iau câteva pauze de tăcere, în care voluntarii îi susţin și în timpul cărora se poate crea o conexiune. Omul are prilejul de a vorbi despre suferinţa sa așa cum se simte pregătit să o facă sau cum reușește să o facă. Iar voluntarii primesc cu empatie, cu răbdare și cu acceptare necondiţionată aceste relatări”.

Deși voluntarii sunt acolo pentru a-i sprijini pe cei care au nevoie, oamenilor le este foarte greu să vorbească despre suferinţa lor, mărturisește dr. Dana-Cristina Herţa.

Dana-Cristina Herta
Dr. Dana-Cristina Herța

De-a lungul timpului, printre persoanele care au căutat sprijin la TelVerde Antisuicid s-au aflat și persoane care, chiar dacă au apelat la ajutorul unui psiholog sau psihiatru, au simţit că nu sunt înţelese sau au avut senzaţia că, și dacă vorbesc despre situaţia lor, anumite lucruri nu se pot schimba.

Însă toate aceste obstacole pot fi depășite cu răbdare și compasiune, subliniază coordonatoarea liniei telefonice antisuicid: „Înţelegem că omul suferă, că dorește să vorbească despre ceea ce-l frământă în termenii lui și în ritmul lui, fără să fie constrâns sau presat”.

Un efort susţinut

În timpul discuţiilor, apelanţilor nu le sunt solicitate date de identificare, nu sunt întrebaţi câţi ani au, de unde vin sau cu ce se ocupă. Totul este conceput pentru ca oamenii să se simtă în siguranţă să comunice. Iar pentru aceasta, persoanele implicate în proiect fac eforturi susţinute, începând de la selectarea voluntarilor. Orice persoană în vârstă de minimum 18 ani poate să devină voluntar la TelVerde, iar cei care doresc să se implice pot afla mai multe informaţii pe www.antisuicid.ro și la adresa de mail arps@antisuicid.ro.

Înainte de a începe să preia apeluri, doritorii trec printr-un proces de selecţie și un training de 12 săptămâni. Metoda de învăţare, training for crisis, este una originală, dezvoltată de prof. dr. Doina Cozman și de dr. Dana-Cristina Herţa. În cadrul ei, prin jocuri de rol și nu numai, persoanele interesate învaţă cum să interacţioneze cu apelanţii, ce situaţii pot apărea în timpul discuţiilor și cum să le gestioneze.

Sunt, de asemenea, încurajaţi să se dezvolte personal. Odată ajunși să preia apeluri, efectuează ture de câte 12 de ore, de la ora 19:00 la ora 07:00, în zilele de vineri, sâmbătă și duminică. Și cum suferinţa umană nu se sfârșește niciodată, nevoia de voluntari este și ea una continuă.

„Mereu avem nevoie de oameni noi, care să se implice, să înceapă antrenamentele, să debuteze la linie. Pentru că, în principiu, contractul de voluntariat la linie prevede desfășurarea a 12 nopţi la linie, 2 nopţi pe lună. Acest lucru înseamnă, în medie, 6 luni de implicare. Și atunci, aceasta este cea mai mare provocare. Pentru că, înainte să ne gândim la dezvoltare, sau în paralel cu acest gând, este important să ne gândim la sustenabilitate. Iar sustenabilitatea o avem prin implicarea a noi și noi generaţii de voluntari”, a punctat dr. Dana-Cristina Herţa.

O „haină” asumată

Încărcarea emoţională generată de discuţiile telefonice este mare, fiecare situaţie întâlnită fiind dificilă dintr-o perspectivă sau alta. Dar bucuria de a putea fi de ajutor este un „combustibil” inepuizabil pentru voluntarii de la TelVerde Antisuicid.

„Greutatea acelei emoţii intense, negative, apasă inclusiv fizic. Ca și cum ne-am îmbrăca în acel moment cu o haină foarte grea sau ne-am lua în spate un rucsac foarte greu, plin de pietre, dar ne asumăm lucrul acesta. Îl facem pentru că știm și simţim că ușurează suferinţa omului”, a conchis dr. Dana-Cristina Herţa.

Dincolo de bucuria de a face bine, important este și ceea ce îi determină pe voluntari să continue să se implice în acest proiect. Pentru coordonatorul liniei antisuicid principala motivaţie este că și-a descoperit înclinaţia de „grădinar”.

Ce înseamnă aceasta? Satisfacţia de a fi pus umărul la dezvoltarea unui proiect de care oamenii au extrem de multă nevoie și de a vedea crescând noi și noi generaţii de voluntari, de a vedea evoluând echipele de antrenori și de a veni în sprijinul a cât mai multor oameni care au nevoie de ajutor.

Citiți și: Tutunul dăunează grav (și) mediului înconjurător

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe