Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Războiul urgentiștilor

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE luni, 21 martie 2016
Dr. Cristian Grasu este, din aprilie 2014, directorul Unității de management al proiectelor cu Banca Mondială, din cadrul MS. În perioada decembrie 2009 – aprilie 2014 a fost director medical la SABIF.
Din ianuarie 2010 este președintele Societății de Salvare București, iar din aprilie 2012 și al Asociației Serviciilor de Ambulanță din România
 
 
 
 
 
 
 
     Suntem asaltați, de câteva zile, cu informații despre un posibil conflict care stă să izbucnească între angajații din serviciile de ambulanță și dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).
     Lucrurile s-au inflamat odată cu publicarea, pe o rețea de socializare, în seara zilei de 4 martie, a scrisorii semnate de dr. Cristian Grasu, în calitate de președinte al Asociației Serviciilor de Ambulanță din România (ASAR), adresată ministrului sănătății, în semn de protest față de „încercările repetate ale DSU, prin dl secretar de stat Raed Arafat, de a îngrădi activitatea SAJ [serviciilor de ambulanță județene] din România“. Contactat de „Viața medicală“, Cristian Grasu afirmă că problema nu este în teren, unde echipajele de la Ambulanță și cele de la SMURD se înțeleg bine („ne sprijinim, ne ajutăm“), ci la vârf.
     Reacția secretarului de stat din MAI a venit prompt, în ziua următoare, prin postarea, pe contul său din aceeași rețea de socializare, a unui răspuns punct cu punct la afirmațiile doctorului Grasu. Acolo, el spune că nu este de acord cu afirmația potrivit căreia Ambulanța ar fi subminată de DSU, arătând că alocația bugetară pentru anul trecut a crescut față de cea a anului 2014 cu 10,4%, față de numai 6,3% în cazul unităților de primiri urgențe (UPU), care includ și asigurarea părții medicale SMURD. Pentru acest an, Raed Arafat spune că bugetul alocat serviciilor de ambulanță este mai mare cu 12% față de anul precedent, în timp ce UPU va primi cu 18% mai mulți bani, pentru că vor trebui acoperite și costurile preluării, începând din 2016, a zece noi compartimente de primiri urgențe.
     Dr. Cristian Grasu ne-a declarat că aceste suplimentări bugetare la ambulanță s-au datorat creșterilor salariale realizate anul trecut și mai puțin înlocuirii parcului auto, de exemplu, care este mult diminuat față de necesar și învechit. Și personalul angajat în serviciile de ambulanță, spune el, este sub cel prevăzut în normativele ministerului. Deblocarea de anul trecut a cinci sute de posturi a fost un pas înainte, adaugă acesta, dar insuficient „măcar pentru acoperirea deficitului produs prin reducerea a trei mii de posturi în 2013“.
     O altă problemă ridicată de președintele ASAR este aceea potrivit căreia SAJ au asigurat 61% din totalul intervențiilor solicitate prin serviciul 112, fie că aveau resurse, fie că nu: 28.000 de pompieri, cu un buget de 1,5 miliarde de lei, rezolvă anual aproape 900.000 de intervenții, în timp ce 11.000 de angajați SAJ rezolvă 3.700.000 de intervenții, cu un buget de aproape 800 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, spune acesta, majoritatea cazurilor ar trebui să fie rezolvate de echipajele de prim ajutor calificat (PA) ale SMURD.
     Este o comparație tratată superficial, vine răspunsul șefului DSU, pentru că, în 2016, bugetul UPU (inclusiv cheltuielile legate de activitatea medicală SMURD) este puțin peste 626 de milioane de lei. În ce privește numărul intervențiilor, el spune că acestea nu pot fi comparate, în primul rând pentru că modul în care cele două instituții raportează intervențiile efectuate este diferit: la Ambulanță, raportarea se face pentru fiecare echipaj ca o intervenție, chiar dacă intervin mai multe echipaje la același incident, pe când la pompieri raportarea se face ca o singură intervenție pe incident, chiar dacă au fost mai multe echipaje implicate.
     Doctorul Grasu nu este de acord cu acest raționament, pentru că, spune el, dacă am lua ca exemplu accidentele cu mai multe victime, „din punct de vedere legal, responsabilitatea este pe persoană, și atunci trebuie făcută fișă pentru fiecare victimă în parte, pentru a se ști clar în sarcina cui a fost, cine s-a ocupat de ea și unde a ajuns“.

 

Este aceasta soluția?

 

     Rezolvarea acestor probleme, spune doctorul Arafat, se găsește în dispeceratul integrat, „o structură operativă care are rolul de a gestiona toate resursele destinate intervențiilor în situații de urgență“. În acest sens, el aduce în discuție faptul că în toată țara dispeceratele s-au unit la pompieri, cu excepția serviciilor de la București-Ilfov: „Pentru bucureșteni, soluția optimă este ca tot sectorul situațiilor de urgență să stea împreună. Avem analize în acest sens“, ne-a declarat secretarul de stat, adăugând că, până la sfârșitul acestui an, în Capitală, se va da în folosință un sediu modern care va îngloba tot ceea ce înseamnă servicii pentru situații de urgență. El spune că au fost invitați experți din străinătate, printr-un proiect finanțat de guvernul elvețian, care să analizeze situația din țară cu privire la dispecerizarea integrată. Totodată, este în curs un program de pregătire și formare, tot cu experți străini, a unui corp profesionist de dispeceri, proveniți atât de la Ambulanță, cât și de la SMURD.
     Președintele ASAR, fost director medical al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) până în aprilie 2014, nu consideră că dispeceratul integrat ar aduce vreun avantaj sistemului de urgență: „Astăzi, comunicațiile te pot ajuta să faci orice, inclusiv transmisii de imagini video, dacă este nevoie“.
     Demersul integrării dispeceratelor serviciilor de ambulanță și ale celor de la pompieri pe plan național a început acum aproximativ doi ani; până atunci, din 2011, doar dispeceratul de la Târgu Mureș funcționa integrat.

 

Competențele în sistemul de urgență

 

     În scrisoarea deschisă a președintelui ASAR, principala revendicare este legată de legislația în vigoare (Ord. m. s. nr. 1.092/2006), care, din punctul său de vedere, este una învechită, „îngreunează activitatea medicală“ și încalcă legea drepturilor pacientului în ceea ce privește asigurarea celui mai bun tratament posibil la acel moment: „În opinia noastră, cel mai bun tratament este acela administrat de personal medical, care, la serviciile de ambulanță, este deficitar ca număr și cu limitări în activitate.
     Una dintre aceste limitări ar fi aceea că, prin ordinul menționat, se stabilește, pe niște criterii „pe care noi nu le-am înțeles“, după cum spune Cristian Grasu, că un echipaj de terapie intensivă de la SMURD (mașina C1), având conducător un medic specialist de medicină de urgență, poate face o serie de acte medicale, pe care echipajul de terapie intensivă de la Ambulanță (mașina C2), tot cu un medic specialist în medicină de urgență, nu le poate face. Mai mult, spune el, pe mașina C1 poate lucra chiar un rezident în medicină de urgență în anul trei sau anul patru, care poate face, de exemplu, o inducție, pe când medicul de pe C2 „nu numai că nu are voie să facă acest lucru, dar nici măcar nu are medicamentele necesare, pentru că s-a considerat că, în funcție de competența șefului de echipaj, nu este nevoie de ele. Noi considerăm că este nevoie“. Situația este identică și în cazul asistenților medicali și a ambulanțierilor, adaugă acesta.

 

 

 

 
Dr. Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătății la 23 august 2007. La 10 ianuarie 2012 a demisionat, dar a fost repus în funcție la 17 ianuarie 2012. Din 7 noiembrie până la 21 decembrie 2012 a fost ministru al sănătății. În decembrie 2012, a fost numit secretar de stat în MAI, funcție pe care o ocupă și în prezent, iar din ianuarie 2014 este și șeful DSU

 

 
 
 
 
 

 

     Doctorul Arafat, în postarea amintită, spune că legislația actuală cu privire la sistemul de urgență a clarificat până unde merge competența asistenților și când trebuie ca ei să aibă girul unui medic. Mai mult, spune acesta, atestatul asistenților, introdus recent, odată obținut, va face ca un asistent să aibă unele competențe suplimentare, însă bine stabilite și controlate.
     În ce privește pompierii, Arafat spune că, prin cunoștințele dobândite, ei pot salva viața unui om, conform protocoalelor pe care le au. Recent, s-a început un program de creștere a competențelor tehnice ale paramedicului pompier, „însă nu și acordarea deciziei autonome în ceea ce efectuează el“.
     Nivelurile de competență pe care le are sistemul de urgență pornesc de la primul ajutor de bază acordat de populație, primul ajutor calificat acordat de pompieri, asistența medicală de urgență acordată de asistenții și medicii cu atestate în urgențele prespitalicești și ajung la nivelul asistenței medicale de urgență, acordată de medicii specialiști de urgență sau terapie intensivă.

 

Sistemul de urgență în dezastre

 

     Așa cum este organizată asistența medicală de urgență, adaugă președintele ASAR, deși serviciile de ambulanță și UPU aparțin MS, toate deciziile în ceea ce le privește trebuie aprobate de MAI, prin comisia interministerială pentru suport tehnic (CIMST). Acesta este motivul pentru care, spune el, numele doctorului Raed Arafat a fost menționat în scrisoarea deschisă, el fiind atât șeful DSU din cadrul MAI, cât și președintele CIMST. Acest sistem, în opinia sa, este foarte bun pentru situațiile de calamități, dezastre, când toate serviciile de urgență trec în subordinea DSU, dar nu în activitatea de zi cu zi, în urgență.
     Nicio țară nu își permite un sistem alocat doar dezastrelor, vine replica șefului DSU: „Fie sistemul este antrenat zi de zi, astfel încât într-un dezastru serviciile să lucreze bine împreună, fie el este rupt și la dezastre“. El spune că un sistem pentru dezastre trebuie să fie integrat tot timpul, ca să fie obișnuit să lucreze astfel, să poată răspunde integrat la nevoie: „În secunda în care l-ați rupt, înseamnă că la dezastre puteți să încercați să-l integrați oricât vreți, nu va merge“, conchide Raed Arafat, care nu a dorit să facă alte comentarii vizavi de scrisoarea deschisă a președintelui ASAR, pentru că „nu doresc să intru într-o polemică artificială“.
     Departamentul pentru Situații de Urgență, înființat în 2014, potrivit legislației în vigoare, este o structură operațională, fără personalitate juridică, a MAI, cu atribuții de coordonare, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor (UPU/CPU).
     CIMST se organizează și funcționează ca organism interministerial, în scopul coordonării activităților privind organizarea, funcționarea și finanțarea Sistemului național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, precum și a serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.

 

Care este miza?

 

     Miza demersului său, spune doctorul Grasu, este dorința ASAR – o asociație profesională a personalului care lucrează în serviciile de ambulanță – de a „își îmbunătăți serviciile pentru populație, lucru pe care nu îl poate face singură“. De aceea, încearcă să deschidă calea discuțiilor și rezolvării prin dialog a problemelor existente. De altfel, afirmă Cristian Grasu, aceste lucruri sunt deja cunoscute, pentru că, de când a fost ales președinte al Societății de Salvare București și al ASAR, el le-a adus la cunoștința miniștrilor sănătății în fiecare an, „inclusiv dlui Arafat, când a fost ministru“. De data aceasta au fost făcute publice pentru că „lucruri care sunt cunoscute și propuse spre dezbatere de ani de zile nu au ajuns încă într-o dezbatere“.
     Ceea ce se întâmplă acum este o aberație, în opinia doctorului Grasu. Indexul de cooperare medicală, un document legal care stabilește prioritățile în cazul unei intervenții, lasă impresia că baza sistemului este echipajul de prim ajutor, însă, spune el, „din datele statistice rezultă că baza sistemului este dincolo“, motiv pentru care cheamă la o armonizare a lucrurilor „după realitatea din teren“. Nu la înțelegeri în stradă se referă Cristian Grasu, pentru că acolo lucrurile, din acest punct de vedere, spune că merg bine – fiecare știe care îi este locul, atât pompierii, cât și cei de pe Ambulanță.
Personaje-cheie în războiul urgentiștilor: dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, alături de soții dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov și dr. Cristian Grasu, președintele Asociației Serviciilor de Ambulanță din România
 
     El spune că este de acord că intervenția echipajelor de la pompieri, care acum au și tehnică și personal pregătit în primul ajutor calificat, este foarte bună în anumite situații, dar, la un moment dat, aceste echipaje vor avea nevoie de expertiză medicală, pe care nu o poți lua tot timpul de la UPU. „Și atunci, unde o cauți?“, se întreabă retoric Grasu: „Există un sistem – Ambulanța – care are sau ar trebui să aibă doctori; în 2006, avea aproape o mie de doctori, acum sunt sub opt sute“. Timp de opt ani, spune el, serviciile de ambulanță nu au fost lăsate să organizeze concursuri de ocupare a posturilor de medici specialiști în medicina de urgență: „Nu există un document oficial, dar nu a fost aprobată nicio cerere de ocupare de post pentru medicii specialiști, toți fiind direcționați către UPU, iar dacă nu au vrut la UPU, au fost liberi să plece oriunde; unii au plecat în Irak“.
     Scrisoarea deschisă semnată de președintele ASAR se încheie cu o rugăminte adresată ministrului Patriciu Achimaș-Cadariu, de a asigura, prin Ministerul Sănătății, susținerea logistică și financiară corespunzătoare volumului de muncă și gradului de eficiență al serviciilor de ambulanță, de a evalua și de a decide atitudinea corectă pentru România și pentru cetățenii români.

 

Reacții în lanț

 

     Paginile de socializare s-au transformat, cu această ocazie, în câmp de luptă pentru cele două tabere care s-au format: unii pro-Arafat, alții pro-Grasu. Acolo au fost postate mesaje precum: „probabil, în următoarele zile vom asista la «mazilirea» lui publică [a lui Cristian Grasu], deoarece știm că «zarurile au fost aruncate» și nimeni nu va lua o măsură adecvată și reală a situației“ (George Geo); „Degeaba te lauzi cu bărci, șenilate, elicoptere și altele, când îți lipsește calitatea personalului uman. Și, aici dau câteva exemple: Apuseni, Techirghiol etc. (Ovidiu Vasile); Meseria de asistent medical este certificată de o organizație profesională ce acordă dreptul de liberă practică. E ca la avocați: degeaba citiți legi și le cunoașteți, nu aveți drept de reprezentare în fața instanței. Pompierii sunt feciori faini, sting incendii, descarcerează, băieți curajoși și de încredere, dar nu au drept de liberă practică. E altă școală (Horațiu Varga); E normal să nu poată un asistent să administreze un medicament fără recomandarea medicului dar pune-te în pielea unui asistent ajuns la un pacient în criză de astm și cu rudele pe capul tău, care țipă la tine «faceți ceva că moare!». Tu ce faci, le spui ca nu ai voie fără să suni la medicul coordonator? Să vezi atunci palme peste cap ce îți iei (Andrei Andrei).
     „Sunt asistentă medicală și văd cum vin cei de la SMURD cu pacienții, spre deosebire de cei de la SAJ. Au puține luni de pregătire, dar de ajuns încât să se descurce în orice situație. SMURD poate lucra clar fără SAJ(Alina Apostoiu); „Cum o fi oare subminarea asta de către un oficial care lucrează la un alt minister decât cel citat de domnul dr. Grasu, mai ales că fiecare minister are bugetul lui? Păi dacă tot e mai grasă capra vecinului și vrea să îi fie mai bine, să treacă cu tot cu ambulanțe și personalul aferent în ograda SMURD + pompieri. Așa vede și dumnealui de câte mai au nevoie pompierii să muncească în condiții decente și că bugetul aferent nu se dimensionează pe ochi frumoși (Sabina Antoniu); „Această scrisoare reprezintă încă un pas din planul de denigrare dus împotriva dv. [Raed Arafat], având ca scop final înlăturarea dv. din funcție. Orice ați face pentru serviciul de ambulanță, bun, excelent, superlativ, simplul fapt că existați deranjează enorm (Mariana Faur).

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.