Newsflash
Reportaje

Noaptea lungă a vizitelor (culturale) scurte

de Dr. Raluca BULEA - iun. 14 2016
Noaptea lungă a vizitelor (culturale) scurte

     La sfârșit de primăvară capricioasă, am răspuns încă o dată la incitanta provocare numită Noaptea muzeelor (NM). În ciuda faptului că muzeele și organizațiile prietene participante la eveniment (peste 50 în București la prezenta ediție) așteaptă oaspeți tot timpul anului, experiența a dovedit că ocazia aceasta specială îi face pe toți să se mobilizeze într-un mod în care altminteri nu reușesc să o facă.

 
 
 
 

Ignorați claxoanele

 

     Am început periplul pe la amiază, cu Casa Memorială „Tudor Arghezi“, care pentru al doilea an consecutiv înlocuiește Muzeul Național al Literaturii Române, rămas fără sediu. În grădina de la Mărțișor, am adăstat o vreme, căci orele înserării, când începe adevăratul „sprint“ muzeal, erau încă departe. Cu atenția concentrată pe flori și pe rodul cireșilor, am reușit să fac abstracție de claxoanele ce reușeau să învingă distanța și să ne reamintească în mod constant că suntem, totuși, în plin București. În jurul meu, vizitatorii Nopții, ușor de recunoscut după harta oferită de organizatori, ca de fiecare dată din 2008 încoace, poposeau la mormintele familiei (cu unul mai mult din toamna trecută, Mitzura alăturându-se părinților săi la cele veșnice) ori pătrundeau, cu sfială parcă, în casa ce a adăpostit zilele și nopțile, frământările și căutările unui mare creator. Pare aproape neverosimil să găsim o asemenea atmosferă patriarhală, cu iz țărănesc, la o aruncătură de băț de o șosea intens circulată, și de un centru comercial modern.
     Pe cărarea ce mă apropia din nou de universul citadin am întâlnit și primii utilizatori ai marii noutăți a NM 2016: o aplicație special creată pentru acest eveniment, cu ajutorul platformei izi.TRAVEL, care le-a oferit vizitatorilor informații (sub formă de texte, imagini sau filme, în funcție de ce a pregătit fiecare gazdă) despre multe din organizațiile participante, precum și orientare la fața locului pentru a ști care erau muzeele cele mai apropiate de un anumit loc. Singura mea temere, legată de această modalitate practică și simplă de a transmite informații, este că atenția îndreptată către aceste instrumente electronice să nu ne facă mai puțin sensibili la ceea ce ne-am propus de fapt să descoperim, locuri, muzee, opere de artă.
Opera pentru copii

 

Mici desincronizări

 

     De la Mărțișor am coborât dealul Filaretului, fiind în trecere și prin fața Cimitirului Bellu, care urma să pornească programul special mult mai târziu – motiv să regret o lipsă de coordonare între instituțiile participante în legătură cu un orar de vizitare similar pentru cele aflate în aceeași zonă geografică, din dorința de a facilita accesul vizitatorilor și de a nu-i obliga să taie orașul în lung și în lat de prea multe ori. De această dată m-am oprit la Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida“ din Parcul Carol, invadat de copii, mai ales în zona rezervată construcțiilor Lego.
     La Muzeul Național de Artă Contemporană, amplele spații expoziționale erau aproape pustii la un ceas după prânz, dar în parcarea din fața muzeului echipa de jandarmi pregătise deja gardurile care să organizeze rândul de intrare pentru publicul ce urma să se adune în nocturnă, așa cum s-a întâmplat în fiecare an.
     După acest calup muzeal de deschidere, încercând în același timp să folosesc eficient orele rămase până la înserare, am vizitat câteva organizații și evenimente din lista de prieteni ai NM. La Metropolis Center, expoziția de pictură „Exerciții de respirație“ a artistei Daniela Zbarcea părea cumva părăsită, senzație creată și de faptul că spațiul de expunere se află pe unul din coridoarele unei clădiri moderne de birouri, nedelimitat. În lipsa afișului, aș fi crezut cu siguranță că nu am nimerit unde trebuie. Cu totul alta era atmosfera, plină de viață, cu muzică și culoare, în parcul Herăstrău, acolo unde avea loc ONGFest – Atelierul de fapte bune, Festivalul asociațiilor și fundațiilor, care s-a înscris și pe agenda NM, pentru a-și crește vizibilitatea. În același spirit, al unei mai mari deschideri către publicul larg, a fost și participarea expoziției centrale „Romanian Design Week“, deschisă până la 5 iunie, care și-a propus nu doar evidențierea creatorilor români din domeniile arhitectură, urbanism, design de obiect, design hibrid, design grafic și ilustrație, design vestimentar, ci și să restituie circuitului public, așa cum a făcut-o de fiecare dată, un spațiu de tradiție, de această dată manifestarea desfășurându-se în piața Amzei, în clădirea care a înlocuit tarabele.
     Opera comică pentru copii a fost la a doua participare la NM. Fără să-și modifice programul obișnuit de spectacole, instituția condusă de soprana Felicia Filip (pe care am găsit-o în curte, așteptându-i pe micii oaspeți) a pregătit un tur deosebit prin colecția de costume.

 

Dada și diorama distopică

 

     Incursiunea în lumea copilăriei a făcut ca timpul să zboare cu repeziciune, și dintr-o dată am realizat că venise ora 18, momentul în care majoritatea muzeelor își deschideau simultan porțile, așa că m-am grăbit spre „polul“ Piața Victoriei. Redată bucureștenilor după mulți ani de cădere în paragină, Casa „Filipescu-Cesianu“ și frumoasa sa grădină, parte a Muzeului Municipiului București, a vernisat în Sala Lapidarium una din expozițiile-satelit ale „Romanian Design Week“, intitulată „Diploma: Selected“, o selecție de proiecte ale absolvenților de facultăți creative din România. În apropiere, la Muzeul Național „George Enescu“, tinerii instrumentiști din orchestra Colegiului Național „Dinu Lipatti“ își începuseră deja concertul, parte a programului special al serii, „Dadamix“, reunind elemente clasice și moderne care să amintească sonor de centenarul Dada.
Muzeul „George Enescu“
 
     Găzduind exponate pentru care un veac de existență pare o fracțiune de secundă, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ era din nou luat cu asalt de vizitatori. Conectat nu doar la trecut, ci și la realitățile prezente, Muzeul Antipa ne-a surprins anul acesta cu o dioramă nouă: după scenele binecunoscute cu animalele din fauna țării noastre, ne-am trezit în fața unei imagini dezolante – o pădure defrișată, la marginea căreia buștenii așteptau să ia calea gaterelor. Inspirat intitulată Diodrama, având ca slogan „Am adus-o în muzeu ca să n-o întâlnești în natură“, este prezentă până la 5 iunie în muzeu, și e menită să tragă un semnal de alarmă asupra tăierilor ilegale de păduri.

 

Ultimele vizite la MȚR

 

     În fața Muzeului Național al Țăranului Român timpul de așteptare era mult mai scurt față de alți ani, probabil și pentru că anumite părți ale colecției permanente erau deja scoase din circuit, din cauza lucrărilor de renovare și reabilitare care vor duce în curând la închiderea completă a muzeului, pentru un timp. De altfel, programul de vizitare a fost destul de limitat, de numai trei ore. Peste drum, la Muzeul Național de Geologie, era de asemenea animație, însă tot la un nivel mai modest, vizitatorii putând parcurge spațiile obișnuite și expoziția fotodocumentară „110 ani de la înființarea Institutului Geologic al României“.
     Sub genericul „Bucureștiul în expoziție“, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi a dorit să reamintească prin hărți, ilustrații, fotografii și picturi că se împlinesc 150 de ani de la învestirea domnitorului Carol ca suveran al Principatelor române. Continuând periplul spre nord, m-am oprit la fântâna Miorița, unde domnea o mare agitație, și unde era aproape imposibil să găsești un loc de parcare. Erau mulți petrecăreți sosiți la concertul în aer liber din fața gării Băneasa dar, surpriză, erau și plimbăreți de NM, care așteptau ordonat la rând, pe ambele părți ale străzii, pentru a vizita o altă bijuterie redeschisă cu doar câteva zile înainte: Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici“. Pe lângă colecția de obiecte populare donată municipalității, se poate vizita (până la 27 iulie) expoziția „Frații Minovici – pionierat medical și univers spiritual“, realizată în parteneriat cu Institutul Național de Medicină Legală „Dr. Mina Minovici“ și cu sprijinul Institutului de Antropologie „Francisc Rainer“ al Academiei Române. Lăsând în urmă profunzimea motivelor populare intrăm alături, la Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici“, care ne poartă către complexitatea pieselor de mobilier, a vitraliilor, a armelor, tapiseriilor și tablourilor provenind din vestul Europei.
     La împlinirea a 80 de ani de existență, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“, a organizat o săptămână plină de evenimente speciale, care au culminat în cadrul NM cu deschiderea porților către „Satul nou“. Aflat la dreapta aleii care duce la Palatul Elisabeta, zona își datorează numele atât faptului că este cea mai recent amenajată din muzeu, cât și faptului că exponatele pe care le prezintă au o vârstă mai mică față de cele din partea veche a muzeului.

 

Exerciții de răbdare și prim ajutor

 

     La căderea nopții, am revenit în centru la un alt „pol“ de muzee, cel din preajma Ateneului. Centrul Cultural Art Society (Palatul „Cesianu-Racoviță“) ne-a pregătit, pe de o parte, o serie de obiecte legate de Casa Regală, pentru a marca 150 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului, devenit apoi regele Carol I, și pe de altă parte expoziția „Egal+. Avangardă feminină în colecții particulare“, având în prim-plan lucrări semnate de Cecilia Cuțescu Storck ori Milița Petrașcu. La fel de elegantă, dar păstrând puternic amprenta proprietarului, fosta reședință a pictorului, astăzi Muzeul „Theodor Aman“, era înconjurată de publicul ce își aștepta rândul să o viziteze. În curte, ca la alte muzee din circuit, actorii Teatrului „Masca“ ofereau reprezentații de statui vivante, cea la care am asistat întruchipând-o pe regina Maria.
     În fața Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ era, de asemenea, obișnuitul rând alcătuit din cei interesați de turul ghidat prin sălile de lectură. În Aula arhiplină se desfășura ediția a VIII-a a „Maratonului de poezie și jazz“, eveniment aflat pe agenda Festivalului internațional de poezie București. De lângă statuia regelui Carol I am surprins fotografic cele două cozi de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), care permiteau accesul la Galeria Națională și, în avanpremieră, la expoziția temporară „Oglinzile Orientului“, și pe de altă parte la spațiile istorice din corpul central al Palatului Regal, cu Sala tronului și Scara voievozilor. Pentru a ușura așteptarea, în curte se puteau viziona filme de animație din cadrul Festivalului internațional „Animest“.
Dio(d)rama
 
     Mulți copii curioși erau și la Muzeul Național al Pompierilor, în fața căruia acorduri de fanfară îi înviorau pe aceia care așteptau să urce până la ultimul etaj al Foișorului de Foc. Lângă muzeu, pe iarbă, un membru al echipei de pompieri SMURD explica modul de acordare a primului ajutor unei victime și felul în care se apelează cât mai eficient serviciul 112.
     Și dacă tot eram la capitolul învățat, mi-am zis că n-ar strica să trec puțin pe la școală. Mai bine zis pe la un liceu, care a fost în plus și debutant la NM anul acesta. Fundația Calea Victoriei a organizat la Colegiul Național Gheorghe Șincai „O noapte în Bucureștiul interbelic“, prezentând atât istoria locului, prin tururi ghidate susținute de elevii de astăzi, dar și alte referiri la acea perioadă a istoriei noastre ce adesea ne trezește nostalgii: prezentări de fotografii, de filme, conferințe, muzică.
    O altă istorie neștiută am descoperit în apropiere, la Muzeul „Ligia și Pompiliu Macovei“, cam în fugă, căci la miezul nopții se pregătea deja să meargă la culcare. Este punctul slab al organizării instituțiilor aflate în subordinea Muzeului Municipiului București, anul acesta, faptul că au scurtat programul de vizitare, în condițiile în care „oferta“ a fost foarte generoasă.
La joc în Satul Nou
 

 

Galeria posibilă și timpul orașului

 

     M-am oprit apoi la cel din urmă „pol“ al serii, la Universitate. Am început cu Palatul Suțu, sediul principal al Muzeului Municipiului București, a cărui colecție permanentă, aflată sub genericul „Timpul orașului“, reinaugurată anul trecut, i-a determinat și acum pe oaspeți să stea la rând răbdători pentru a o vedea. Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ se prezenta în fața publicului cu expoziția permanentă din Muzeul Școlii de Arhitectură, Colecția de pictură și grafică Stephan Eleutheriade, Sala frescelor, unde aveau loc și proiecții de filme, și Galeria arhitecților români creatori de patrimoniu.
     De la învățământul superior am revenit la cel preuniversitar, la Școala Centrală, acolo unde ARCEN ne propune de câțiva ani „Noaptea albă la pensionatul domnesc de fete“. Noutatea acestei ediții, dincolo de obișnuitele tururi ghidate oferite de elevi, a fost lansarea campaniei pentru restaurarea grădinii interioare. În completarea inițiativei a stat și „Galeria posibilă“, expoziția foto a lui Florin Ghenade, artist care a adunat imagini nocturne ale unor arbori seculari din toată țara, imagini în care par desprinși de teluric, maiestuoși, înțelepți și demni de respect. Am văzut în această noapte specială de mai și frasinul din curtea interioară a școlii, ce dăinuie încă din 1891.
     Se făcuse deja târziu, muzeele începeau să se închidă, dar mai existau puncte vibrante pe harta nopții. Muzeul Căilor Ferate își întâmpina vizitatorii cu reproducerea unor compartimente de tren, iar pe niște monitoare mari se derula un film care ne dădea iluzia unei călătorii făcute spre munte. În plus față de colecția permanentă, puteau fi studiate, în curte, două locomotive vechi, interesante pentru cei pasionați de tehnică.

 

Condimentul futurist peste felurile tradiționale de cultură

 

     Aproape de ora 3, la Muzeul Național de Artă a României încă se stătea la coadă, deși rândul nu mai ieșea din curtea muzeului, cum se întâmplase mai devreme, așadar era un bun moment pentru vizitarea expoziției temporare „Oglinzile Orientului“, deschisă până la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta reunește în special tablouri, dar și piese de artă decorativă, bijuterii, arme, veșminte sau vase, de inspirație orientală, însemnând în primul rând otomană pentru artiștii secolului al XIX-lea, dar și asiatică, mai ales japoneză, un capitol aparte fiind dedicat pictorilor care au locuit și au pictat la Balcic, în secolul XX, în perioada când Cadrilaterul aparținea României.
     Simțeam că peste oraș se așternea încet-încet liniștea, binemeritată după o zi atât de plină. Mai era însă un loc în care doream și încă mai puteam să ajung. Începusem ziua într-un loc tradițional, cu iz arhaic, echilibrul cerea să o închei, 16 ore mai târziu, cu ceva de-a dreptul futurist. În curtea Facultății de Ingineria Instalațiilor se afla instalată Casa EFdeN, locuință sustenabilă, folosind energie solară, eficientă energetic și prietenoasă cu mediul, realizată de un grup numeros de studenți ce se pregătesc pentru cariere diferite: arhitectură, inginerie, comunicare sau management. Este vorba de un proiect prezentat la un concurs de profil din Franța, în 2014, ce ar putea fi înglobat în strategia de dezvoltare urbană a Bucureștiului în următoarele două decenii.
     Cu gândul la energii regenerabile și la optimizarea consumului de apă, am mai încheiat o ediție de Noaptea muzeelor, cu satisfacția alergătorului de maraton care a reușit să ajungă la capătul cursei, cu bucuria de a fi descoperit lucruri și locuri noi, dar și cu o ușoară senzație de regret, că noaptea nu a fost mai lungă și programul muzeelor mai amplu.
Primul ajutor pentru cei mici
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe