Newsflash
Reportaje

Mai mult respect pentru picioare!

de Dr. Mariana MINEA - oct. 8 2021
Mai mult respect pentru picioare!

Podiatrii sunt profesioniști dedicaţi care pot oferi picioarelor atenţia de care au nevoie, prevenind complicaţii grave, într-o lume care nu se descalță tocmai atunci când ar trebui să o facă.

Profesia de podiatru a fost recunoscută în urmă cu aproape trei ani și în România, în prezent fiind depusă documentația pentru aprobarea unui master de Podiatrie. La 15 octombrie va avea loc a patra ediție a Congresului Național de Podiatrie, organizat de Asociația Română de Podiatrie. 

Potrivit Colegiului de Podiatrie din SUA, o persoană parcurge cu picioarele peste 240.000 de kilometri în timpul vieţii, echivalentul înconjurului Pământului de șase ori. Dacă avem noroc de picioare funcţionale, ele sunt temelia angrenajului care ne poartă, la propriu, prin viaţă. Pentru a putea face acest lucru, piciorul uman conţine 26 de oase și 30 de articulaţii – acestea fiind doar structurile situate mai jos de gleznă. Leonardo da Vinci a numit piciorul „o capodoperă a ingineriei și o operă de artă”. 

Regulile etichetei ne spun să nu le arătăm goale în medii profesionale, și nici talpa pantofului, pentru că este murdară – astfel că un gentleman nu va sta picior peste picior, cu glezna deasupra genunchiului opus. Astfel de sfaturi ce țin de civilizație nu au venit la pachet, din păcate, și cu altele care să ofere picioarelor mai multă igienă, atenție și grijă. Uneori, ajungem să neglijăm picioarele și în relația medic-pacient – din sfiala pacientului și din lipsa de timp a medicului.

        Există peste 200 de patologii ale piciorului, incluzând aici bătături, unghii încarnate, monturi, piciorul atletului, degete în ciocan, ulceraţii, fasciită plantară, neuropatie diabetică. Toate au nevoie de supraveghere și îngrijire profesionistă, la timpul potrivit. Picioarele merită acest lucru, oricum ar fi ele, pentru că „te susțin, iar dulcea ta greutate se înalță deasupra lor. (...) Iubesc picioarele tale, pentru că te-au purtat pe Pământ, pe vânt și pe ape, până m-au întâlnit” (Pablo Neruda, „Tus pies”).

Un zgomot în podea

        În cartea sa „Lifespan”, cercetătorul David A. Sinclair povestește că prietenul său, profesorul David Armstrong, de la Universitatea Southern California, spune adesea istoria unui pacient cu diabet zaharat care a avut un cui înfipt în talpă timp de patru zile. Pacientul l-a remarcat doar pentru s-a întrebat de unde provine zgomotul pe care îl auzea atunci când călca pe podea.

        Diabetul poate provoca neuropatie diabetică și arteriopatie, traduse și prin modificări de troficitate și de sensibilitate la nivelul picioarelor. Din acest motiv, pacientul nu va simţi durere dacă s-a tăiat cu forfecuţa de unghii, de exemplu. Infectarea rănilor cu un stafilococ de la nivelul pielii poate duce la osteomielită, care „necesită combinaţii de antibiotice cu spectru larg și foarte larg, rezultatele fiind în multe cazuri modeste. Și astfel apar amputaţiile, încât să se salveze viaţa pacientului”, ne explică dr. Dorel Filip, coordonatorul Clinicii de Podiatrie din București. De aceea, vizita la un specialist care să măsoare obiectiv, prin teste standardizate, suferinţa picioarelor devine crucială.

         „Tot David Armstrong spunea că piciorul diabetic, complicaţie a neuropatiei și a arteriopatiei, nu se vindecă definitiv, și că odată ce ai fost diagnosticat cu sindrom de picior diabetic, vei trece prin perioade de recurenţă. Odată ce ai făcut o ulceraţie, peste 2-3-5 ani faci o alta. Odată ce ai suferit o amputaţie, e foarte posibil să urmeze altele. Ulceraţia ar trebui considerată o urgenţă medicală, la fel ca și infarctul miocardic, iar piciorul diabetic – o boală la fel ca și cancerul. Tocmai de aceea lucrurile acestea trebuie prevenite”, subliniază și Norina Gâvan, membru fondator al Asociaţiei de Podiatrie din România.

Importanţa unui diagnostic

        În urmă cu patru ani, Lucian Veveriţă, în vârstă de 60 de ani la vremea respectivă, a simţit o durere la nivelul antepiciorului stâng (laba piciorului stâng) atunci când a coborât din mașină. Era început de iulie și trecuseră doi ani de la descoperirea unui diabet zaharat. Durerile nu au cedat și a apărut și edem. A urmat un lung traseu de vizite la medici de specialităţi diverse, inclusiv la diabetolog, cardiolog și ortoped, și de investigaţii. Fără succes. În noiembrie, un medic revenit în ţară după 15 ani de practică în străinătate i-a dat vestea: „Ai Charcot.”

        Piciorul Charcot afectează 0,75% dintre toţi pacienţii cu diabet zaharat și cca. 7,5% dintre pacienţii cu neuropatie diabetică, ne spune dr. Dorel Filip: „Tratamentul presupune și imobilizarea piciorului timp de un an – un an și jumătate: trebuie să staţi cu o gheată 23 de ore și jumătate pe zi și doar jumătate de oră să o daţi jos și să faceţi igiena piciorului. În așa fel încât acest focar de inflamaţie, treptat, să se stingă, iar fracturile să se consolideze”.

        După cinci luni, domnul Veveriţă avea, deci, un diagnostic. Și-a înteţit documentarea și s-a operat la Colentina. Apoi, la 11 luni de la operaţie, a sosit momentul să vadă cu ce se încalţă. Pentru că încălţămintea este un alt aspect crucial pentru pacienţii cu Charcot și, de altfel, pentru toţi pacienţii cu neuropatie diabetică.

        Lucian Veveriţă ne povestește cu umor că nu a fost convins de furnizorii de la noi care promiteau încălţăminte personalizată, gata în zece zile, și s-a gândit să meargă la magazinul lui Eduard Novak, campionul purtător de proteză pentru antepicior. Acolo, de la tehnician ortoped Otilia Dedu a aflat de existenţa Clinicii de Podiatrie, unde, odată ajuns, a făcut o serie de investigaţii, inclusiv ecografie și o analiză baropodometrică: „Pe baza punctelor de presiune se stabilește, și acum vorbesc foarte serios,  de către singura persoană din România pentru care Charcot este pasiunea vieţii sale, doctorul inginer Petcu, talonetul compatibil cu amprenta ta plantară”. Lucian Veveriţă și-a schimbat mașina cu una automată, pentru a-și proteja piciorul stâng, și a creat un grup pe Facebook, pentru a putea fi de folos și altor persoane aflate în situaţii similare: Diabet - Picior Diabetic - Charcot

Picioarele domnului Lucian Veveriță
Picioarele domnului Lucian Veveriță - Sursa: Grupul de Facebook Diabet - Picior diabetic - Charcot

Ce face un podiatru

        În Marea Britanie, ţară cu peste 100 de ani de școală de podiatrie, aproximativ 60% dintre podiatri îngrijesc doar picior diabetic. Tot britanicii au deja podiatri specializaţi în patologia copiilor, a sportivilor, podiatri dermatologi sau care lucrează în criminalistică, aflăm de la Norina Gâvan. Conform unui calcul făcut în 2019 de conf. dr. Ioan Andrei Vereșiu, pe atunci președinte al Asociaţiei de Podiatrie, în România, „numai pentru îngrijirea pacienţilor cu diabet și cu ulceraţii ale picioarelor, active sau în antecedente, care trebuie să fie evaluaţi cel puţin o dată la trei luni și de către un podiatru, ar fi nevoie de cel puţin 175 de podiatri care să facă 28 de intervenţii pe zi, 250 de zile pe an!”. Iar un podiatru „generalist” îngrijește, pe lângă pacienţi cu diabet, și un număr semnificativ de persoane cu boli reumatologice, neurologice, ortopedice, dermatologice.

        România nu* are încă podiatri. Dar face pași încrezători în această direcţie.

Podiatria în România

        Asociaţia de Podiatrie a luat fiinţă în 2015, iar după trei ani, în decembrie 2018, a reușit să obţină recunoașterea ocupaţiei de podiatru și includerea ei în Clasificarea Ocupaţiilor din România (având codul COR 226926). Acest lucru a fost posibil și graţie susţinerii primite din partea conducerii UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Actualul rector al Universităţii, prof. dr. Anca Buzoianu, a declarat că se va face program de învăţământ (în lipsa educaţiei academice, această nouă profesie nu putea fi recunoscută, iar fără recunoașterea profesiei, nu se justifica un program academic). În 2019, reprezentanţii UMF au depus dosarul pentru a obţine acreditarea masteratului de podiatrie la Cluj-Napoca. Curricula a fost pusă la punct având îndrumare din Marea Britanie și din Malta, ţări care au sisteme de învăţământ similare pe podiatrie, iar iniţiatoarea acestui masterat a fost prof. dr. Simona Rednic, actualul președinte al Societăţii Române de Reumatologie, ne-a povestit Norina Gâvan, rememorând acest parcurs: „S-a ales masteratul, și nu o facultate  de podiatrie, pentru că avem deja medici, asistenţi medicali și fiziokinetoterapeuţi licenţiaţi, care sunt deja educaţi în domeniul medical și, în al doilea rând, este cea mai rapidă cale de a avea podiatri. Acreditarea unei facultăţi este mult mai grea”.

        Așadar, cel care va dori să devină podiatru trebuie să aibă în primul rând pregătire superioară, ca medic, ca asistent medical ori ca fiziokinetoterapeut (cu studii superioare de trei ani sau de patru ani).

Medicii de familie ar fi cel mai ușor să devină podiatri și să lucreze efectiv ca podiatri, pentru că în cadrul rezidenţiatului de Medicina Familiei fac și modul de chirurgie. (Norina Gâvan, membru fondator al Asociaţiei de Podiatrie)

Și în 2021, Asociația de Podiatrie a organizat Școala de Vară în Podiatrie, sub îndrumarea actualului președinte al Asociației, prof. dr. Mihai Ionac, specialist în chirurgie vasculară, chirurgie plastică și reconstructivă. Urmează Congresul Național de Podiatrie.

Echilibru și monitorizare

        Un pacient cu diabet zaharat echilibrat și cu o monitorizare corectă poate trăi 100 de ani, este de părere dr. Dorel Filip. Clinica de Podiatrie este rezultatul unei iniţiative personale și al colaborării în cadrul unei echipe multidisciplinare, echipă care include ortoped, chirurg generalist, chirurg vascular, diabetolog, reumatolog, imagist, inginer ortezist-protezist, kinetoterapeut, asistente medicale. Diabetul zaharat ocupă primul loc în rândul afecţiunilor tratate aici, reprezentând 35-40% dintre pacienţi, iar dintre aceștia, 95-97% sunt pacienţi cu complicaţii (neuropatii, arteriopatii, ulceraţii).

         „Pacientul diabetic echilibrat are nevoie de un set de analize și controale medicale la un an”, ne spune dr. Dorel Filip. „Dacă suferă de neuropatie și de arteriopatie, dar nu în formă severă – atunci la șase luni. Dacă cele două complicaţii sunt avansate, dar nu prezintă ulceraţii – atunci la trei luni. Dacă prezintă ulceraţii, atunci trebuie văzut la o lună sau chiar mai des.”

        Clinica tratează și alte patologii în afara diabetului zaharat, precum și mulţi copii – ei sunt aduși de părinţi mai ales pentru unghii încarnate din cauza încălţămintei sau pentru veruci plantare. „Tu, ca persoană, măcar o dată în viaţă ar trebui să beneficiezi de o evaluare biomecanică a mersului, ca să știi toată viaţa ce încălţăminte este potrivită pentru tine”, recomandă dr. Dorel Filip.

examen1
Analiză baropodometrică picior Charcot, domnul L. Veveriță (sursa: Clinica de Podiatrie București)

Scurt istoric al podiatriei

        Primele dovezi ale îngrijirii picioarelor le avem de la egipteni – „the Cairo Toe”, datată 950 î.H., este prima proteză cunoscută. Ea ţine locul halucelui mumiei unui nobil, confecţionată din lemn prins în legături din piele de animal.

proteza mumie

De asemenea, după o perioadă în care îngrijirea picioarelor era considerată a fi practicată de persoane mai puţin pregătite decât cadrele medicale, vânzători ambulanţi de servicii medicale, în secolul al XIX-lea au apărut primele cabinete de podiatrie. În 1823, Lewis Durlacher, numit „surgeon chiropodist” (chirurg podiatru) al Casei Regale britanice, a fost printre primii care au susţinut nevoia de protecţie pentru această profesie. Prima societate a chiropodiștilor a fost înfiinţată în New York în 1895, iar în 1911 a fost creată prima școală de podiatrie, pe teritoriul american, școală care funcţionează și astăzi (NYCPM, New York College of Podiatric Medicine). Un an mai târziu lua fiinţă prima societate europeană de profil, la London Foot Hospital, urmată de o școală, în 1919, tot în Marea Britanie. Podiatria a fost integrată în totalitate în sistemul naţional de sănătate britanic în 1974, iar universităţile americane au introdus programe de podiatrie în curricula universităţilor în anii ’60.

Terminologie și competenţe

        În Germania, Franţa, Austria și Belgia, vorbim despre podologi, în Marea Britanie, SUA și Australia, vorbim despre podiatri. Podiatrul are pregătire medicală suplimentară podologului și competenţe care îi permit să facă și intervenţii de chirurgie. Potrivit interlocutorilor mei, unele cabinete de podologie nu lucrează cu asistente medicale și oferă servicii de așa-numită pedichiură orientată medical sau pedichiură medicală grea.
(Later edit: Există școli diferite la nivel mondial care oferă atestate pentru competențe diferite privind îngrijirea piciorului.)

Economii pentru sistemele de sănătate

        În România, la fel ca în toată lumea, costurile asociate spitalizării pacienţilor cu diabet cu ulcere și amputaţii sunt cu 40% mai mari comparativ cu ale pacienţilor care nu au aceste complicaţii. Este concluzia unui studiu românesc ale cărui rezultate au fost publicate în februarie a.c., în International Journal of Environmental Research and Public Health. Costurile medii pentru a trata aceste complicaţii sunt la noi de 2.049-2.742 de euro, mai mici decât media europeană, de 15.469-16.924 de euro, diferenţă care poate fi pusă și pe seama tratamentului insuficient sau lipsei anumitor terapii necesare.

În SUA, ocupaţia de podiatru este pe locul al șaptelea în topul celor mai bine plătite ocupaţii.

Între 63% și 72% dintre persoane poartă o încălţăminte nepotrivită, conform unui studiu australian.

Zece paşi de îngrijire a picioarelor pentru persoanele cu diabet din partea Asociației de Podiatrie:

  1. Observarea stării picioarelor trebuie să se facă zilnic pentru a identifica, în fază incipientă, orice modificare. De verificat cu atenţie zonele mai greu accesibile şi cele dintre degete (se poate folosi o oglindă sau ajutorul unui membru al familiei);
  2. Picioarele trebuie spălate zilnic cu apă caldă şi săpun și șterse atent (mai ales în spațiile interdigitale);
  3. Nu introduceți piciorul umed în ciorapi, deoarece umezeala predispune la micoze;
  4. Unghiile se taie drept. Colțurile se rotunjesc cu o pilă de carton pentru a evita producerea unor eventuale răniri accidentale. Este contraindicată „pedichiura de baie”;
  5. Pe pielea piciorului bine uscată se aplică o cremă hidratantă, pentru a evita uscarea piciorului, care poate conduce la crăpături, iar acestea, mai departe, la apariţia de infecţii bacteriene (crema nu se aplică în spațiile interdigitale!);
  6. Încălţămintea trebuie să fie comodă, să nu strângă sau să bată!
  7. O persoană cu diabet nu trebuie să umble desculţă! De asemenea, nu se recomandă punerea piciorului gol în pantof!
  8. Trebuie folosiți ciorapi din 100% bumbac, deoarece aceştia nu menţin umezeala. Ciorapii trebuie schimbaţi de câteva ori pe zi, în cazul în care piciorul transpiră;
  9. Persoanele cu diabet, putând avea o sensibilitate diminuată (sau chiar absentă!), trebuie sa fie atente la frig sau la apa foarte caldă, deoarece este posibil ca ele să nu simtă corect temperatura şi se pot răni.
  10. Orice simptom sau semn al unei modificări a pielii la nivelul piciorului (durere, lipsa sau diminuarea sensibilităţii, mâncărime, fisuri, descuamare cu iritaţii, înnegrirea unghiilor) poate fi un semnal de alarmă, deci pacientul cu diabet trebuie să meargă la medic!

Notă autor:

Surse și note:

*Iulia Rusu este singurul și primul podiatru român. Lucrează în Marea Britanie, are pregătire în Marea Britanie și diploma ei de podiatru a fost recunoscută în România. În august declara că ar dori să revină în ţară, dacă ar avea condiţii să-și practice profesia.
Lifespan – Why We Age And Why We Don't Have To/„De ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem”, David A. Sinclair, Editura Lifestyle Publishing
www.podiatrie.ro

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe