Newsflash
Reportaje

Este nevoie de un institut regional de diabet la Cluj?

de Dan Dumitru MIHALACHE - mai 25 2015
Este nevoie de un institut regional de diabet la Cluj?

   Cu o lună în urmă, conducerea Secţiei de diabet, nutriţie şi boli metabolice a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj‑Napoca depunea la Ministerul Sănătăţii un memoriu prin care solicita transformarea secţiei în Institutul regional de diabet, nutriţie şi boli metabolice Cluj, unitate de sănătate publică, învăţământ şi cercetare, în subordinea Ministerului Sănătăţii şi în contract cu Casa Naţionala/Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Alături de memoriul justificativ, dosarul depus mai conţinea o notă de fundamentare, avizul SCJU Cluj‑Napoca şi pe cel al Consiliului Judeţean Cluj. În principiu, cele două instituţii judeţene sunt de acord cu înfiinţarea institutului de diabet, în anumite condiţii. Spitalul doreşte ca centrul de diabet să precizeze sursa de finanţare, să întocmească o analiză cost-beneficiu şi să-şi asume răspunderea pentru demers, iar Consiliul este de acord cu acest demers doar dacă Ministerul Sănătăţii va aproba cererea.

 

Este sau nu de acord ministerul?

 

   Alin Ţucmeanu, secretar de stat în MS, vede această iniţiativă ca o încercare de a forţa mâna ministerului pentru a îndrepta mai mulţi bani către acest centru de diabet: „Toată lumea vrea institut pentru că ei cred că… e [vorba] de bani. (...) Nu putem chiar aşa să facem institute peste institute. Mai ales că nu este cazul. Avem la Bucureşti [un institut] de diabetologie. Deci vorbim de un institut unde pacienţii se adresează că au într-adevăr probleme care sunt depăşite la nivel local. (...) Institutul pe care îl doresc ei acolo se leagă de dorinţa unui TCP (tarif pe caz ponderat, n.n.) mai mare, din dorinţa de a contracta cu Casa la nişte sume mai mari“, îşi justifică refuzul oficialul. De altfel, spune el, la Cluj va exista un spital regional. Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, spune că nici Casa şi nici pacientul nu vor fi afectaţi: „Eu plătesc acelaşi cost pe diabet, pot să facă cum vor ei“.
   Refuzul secretarului de stat Ţucmeanu de a da undă verde demersului nu convine iniţiatorilor, specialişti de marcă ai diabetologiei româneşti, deoarece „spitalul regional nu are nimic [în comun] cu forma de organizare a institutului. Forma de organizare de institut dă greutate mai mare şi cercetării, dă competenţe eventual administrative zonale. (…) Spitalul [regional] de urgenţă este o unitate sanitară, probabil terţiară – sunt (probabil vor fi, n.n.) patru în ţară, care vor trebui să rezolve problemele care nu se pot rezolva [în spitalele judeţene]. Institutul nu este neapărat o unitate terţiară, deşi implicit şi funcţia asta o va îndeplini, dar el are şi buget de cercetare, are rolul de aşa-zis for metodologic pe diverse probleme“, explică Ioan Andrei Vereşiu, conferenţiar şi şeful Centrului de diabet, nutriţie şi boli metabolice din cadrul SCJU Cluj-Napoca. „Iar dacă ne uităm pe datele contabile, mai spune acesta, în anul 2014 veniturile secţiei depăşesc cu peste 670.000 de lei cheltuielile“.

 

Cine ar avea de câştigat?

 

   Ioan Andrei Vereşiu este convins că înfiinţarea institutului este şi în interesul ministerului, pentru că, spune el, este mai normal să coordonezi o zonă cu astfel de unităţi care să centralizeze activitatea, decât cu fiecare judeţ în parte. Şi CNAS ar avea de câştigat, în opinia sa, pentru că astfel şi-ar putea ordona programele financiare ş.a.: una este să discuţi cu patru, cinci sau câte or fi ele, institute regionale, decât cu peste 40 de case judeţene, care „fiecare îşi face regula ei“. „La o minimă documentare, se poate vedea foarte uşor ce lipsă de unitate există în aplicarea unui program naţional, fiecare îşi face regulile lui; e ridicol câteodată“, conchide specialistul clujean.
   Şi prof. dr. Maria Moţa, şefa Clinicii de diabet, nutriţie şi boli metabolice a SCJU Craiova, consideră că sunt necesare astfel de institute, mai ales acolo unde există un nivel mai înalt de pregătire decât în celelalte zone, iar „la Cluj sunt specialişti foarte buni de diabet, care ar avea capacitatea intelectuală şi organizatorică de a acţiona în zonă“. Pe de altă parte, Maria Moţa apreciază că, odată cu înfiinţarea mai multor institute, „în mod automat, pe măsură ce se va deschide un nou institut, va scădea finanţarea celorlalte spitale“. Şi asta, în condiţiile în care oricum nu este de acord cu modul actual de finanţare, pentru că „nu este normal ca, în aceleaşi condiţii de pregătire, când noi, medicii din toată ţara, putem să desfăşurăm aceleaşi activităţi, să fie o diferenţă mare în alocarea fondurilor“. Ea spune că pacienţii din majoritatea centrelor de diabet din ţară, care de ani de zile îşi cumpără medicaţia specifică pentru anumite complicaţii, „preferă să meargă la institut (Institutul „Paulescu“ din Bucureşti, n.n.), unde găsesc acele medicamente, destul de scumpe, mai ales în neuropatia diabetică, îşi fac gratuit o cură de tratament de 10–15 zile, după care se simt foarte bine şi se întorc acasă“.

 

Se poate unul şi la Iaşi?

 

   În sprijinul celor de la Cluj se pronunţă şi prof. dr. Mariana Graur, şefa Clinicii de diabet, nutriţie şi boli metabolice a Spitalului „Sf. Spiridon“ Iaşi, care spune că „nu e rău, mai ales că acolo sunt o mulţime de programe regionale, de exemplu montarea pompelor de insulină, care se desfăşoară pentru toate cele şase judeţe din Transilvania. Chiar cred că nu e o idee rea. Poate ar trebui să facem şi noi unul, la Iaşi“.
   Conform memoriului justificativ depus la MS, Centrul de diabet de la Cluj, ca structură funcţională a SCJU Cluj-Napoca, este compus dintr-o secţie clinică cu 25 de paturi, un ambulatoriu cu şase cabinete de specialitate şi un cabinet de chirurgie specializat în probleme de picior diabetic. Centrul funcţionează într-un corp separat de clădire, care are la parter şi un laborator, ce aparţine de Laboratorul central al SCJU Cluj. Funcţional, în cadrul centrului, există şi un cabinet de educaţie terapeutică pentru persoanele cu diabet zaharat.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe