Newsflash
Reportaje

Diabetul zaharat, ucigașul silențios al zilelor noastre

de Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN - apr. 15 2016
Diabetul zaharat, ucigașul silențios al zilelor noastre
„O boală a națiunilor bogate, devenită acum boala țărilor cu venit mediu.“
Așa descrie diabetul zaharat dr. Margaret Chan, director general al Organizației mondiale a sănătății (OMS).
Creșterea alarmantă a prevalenței bolii și a numărului de cazuri nou diagnosticate este principala observație desprinsă din Raportul global despre diabet, lansat de OMS la 7 aprilie, de Ziua mondială a sănătății.

 

 
 

DZ2 este acum și al copiilor

 

     Conform Raportului OMS, prevalența diabetului aproape s-a dublat în ultimele decenii, crescând de la 4,7% în 1980 la 8,5% în 2014, în paralel cu creșterea numărului de persoane obeze sau supraponderale. Diabetul a cauzat 1,5 milioane de decese în 2012, ajungând a opta cauză de mortalitate pentru ambele sexe și a cincea pentru sexul feminin. Avântul bolii a fost observat cu precădere în țările cu venituri medii sau mici și mai puțin în cele cu venituri mari. Nu se cunoaște cu exactitate prevalența fiecărui tip de diabet, dar majoritatea pacienților sunt afectați de diabetul zaharat tip 2. Contrar a ceea ce știam până acum, aici nu este vorba doar despre pacienții adulți, ci și despre copii, unde DZ2 a început să fie din ce în ce mai des întâlnit, dar continuă să fie subdiagnosticat.

 

Tot mai mulți supraponderali

 

     Prevalența diabetului în Europa a fost de 7,3% în 2014 (față de 5,3% în 1980), menținându-se la un nivel scăzut față de celelalte regiuni ale lumii (8,3% în America, 13,7% în estul Mediteranei și 8,6% în Asia de Sud‑Est). Cea mai mică prevalență s-a întâlnit în Africa – 7,1%. În România, prevalența diabetului a crescut de la 4% din femei și puțin peste 5% din bărbați în 1980, la 8,4% din femei, respectiv 8,5% din bărbați în 2014. Mai grav, la noi, 60,8% sunt persoane supraponderale, iar 23 dintr-o sută sunt obeze.
     În prezent, în lume există 422 de milioane de pacienți cu diabet, dar numărul celor afectați este mai mare dacă luăm în considerare persoanele cu o toleranță scăzută la glucoză. Cele mai multe devin diabetice în următorii ani, conform statisticilor, iar până la tranziție au un risc crescut de boli cardiace și accidente vasculare cerebrale.

 

Posibilități improbabile

 

     Numerele sunt îngrijorătoare, însă Federația internațională de diabet (IDF) raportează datele fără a ține cont de faptul că fiecare țară operează definiții diferite ale diabetului. Prevalența bolii se calculează uneori pe baza glicemiei á jeun, alteori pe baza testului de toleranță la glucoză sau a hemoglobinei glicozilate. De asemenea, nu știm în ce măsură au fost cu adevărat afectate de diabet persoanele de vârstă medie, în contextul îmbătrânirii populației și al creșterii demografice. Este semnalul pe care îl trage un colectiv internațional de specialiști în revista Lancet, printr-un studiu realizat în 200 de țări (NCD-RisC) și care încearcă să completeze statisticile oficiale, dat publicității de Ziua mondială a sănătății.
     Autorii au arătat că, deși creșterea numărului total de diabetici – de la 108 milioane în 1980 la 422 de milioane în 2014 – poate părea alarmantă, saltul a fost cauzat doar în proporție de 28% de creșterea prevalenței (mai importante fiind îmbătrânirea populației și creșterea demografică).
     Studiul a analizat și consecințele menținerii tendințelor actuale ale prevalenței diabetului. Dacă acestea continuă, prevalența diabetului în lume va ajunge la 12,8% din bărbați și 10,4% din femei. În acest context, probabilitatea de a ajunge în 2025 la prevalența din 2010 (ținta globală pentru bolile netransmisibile) este mai mică de 1%.

 

Cauzele epidemiei

 
 Cauzele diabetului zaharat de tipul 1 nu se cunosc, dar diabetul de tip 2 este atribuit interacțiunii dintre factorii metabolici și de mediu pe un teren genetic ce predispune la boală. O dietă bogată în calorii, fumatul, lipsa activității fizice și obezitatea sunt factori care cresc exponențial riscul de dezvoltare a unui dezechilibru metabolic ce duce în final la diabet.
Dintre toate acestea, obezitatea și depășirea unei greutăți normale sunt cei mai puternici factori de risc și cauzează cele mai multe cazuri de diabet zaharat în lume. Conform raportului OMS, una din patru persoane adulte era supraponderală în anul 2014, iar una din zece obeză. Alimentația bogată în acizi grași saturați și dulciuri și săracă în fibre, din ce în ce mai adoptată în rândul populațiilor sărace, este fără îndoială cauza acestor dezechilibre în greutatea omului modern. Există numeroase studii care o demonstrează, subliniază specialiștii OMS. Și dau ca exemplu scăderea numărului cazurilor de diabet de tip 2 în Cuba, în perioada recesiunii economice. Din cauza scăderii rației zilnice de calorii, în asociere cu creșterea activității fizice, populația din Cuba a înregistrat o scădere a indicelui de masă corporală și în paralel a cazurilor de diabet.
     Aceeași legătură indubitabilă între variabilitatea consumului alimentar și prevalența diabetului se observă și în România postdecembristă. Graficele OMS arată o creștere netă a prevalenței diabetului după 1989 în România. Mâncăm mai mult, dar asta nu este întotdeauna în folosul nostru.

 

Mulți factori de risc

 

     Iar dacă a mânca mult nu este în folosul nostru, se pare că nici utilizarea autoturismului personal nu ne ajută pe termen lung. Lipsa activității fizice se întâlnește la un sfert din persoanele adulte peste 18 ani, dar devine din ce în mai des observată și la adolescenți: 84% din fete și 78% din băieți nu îndeplinesc standardele minime de activitate fizică propuse pentru un stil de viață sănătos. Lipsa mișcării se întâlnește cu precădere în țările cu venituri mari.
Tendințe în prevalența diabetului (România)
 
     Fumatul este alt factor de risc pentru diabetul zaharat de tip 2. Riscul de diabet rămâne crescut timp de zece ani după ce marii fumători renunță la obicei. De aceea, raportul OMS recomandă înăsprirea măsurilor fiscale și legislative antifumat și aplicarea celor existente, precum și campanii publice antitutun și creșterea taxelor.
     Nici diabetul gestațional nu este un factor de risc neglijabil, copiii care se nasc din mame diabetice având un risc crescut de a dezvolta DZ2.

 

Ucigașul silențios

 

     Raportul OMS nu este, de fapt, doar despre diabetul zaharat, ci despre întreg contextul care îl determină și despre toate complicațiile care pot apărea. Nivelurile de glucoză în sânge tranzitoriu ridicate cresc mortalitatea chiar înainte de instalarea diabetului. În 2012, numărul deceselor cauzate de diabet și de valori glicemice tranzitoriu crescute a fost estimat la 3,7 milioane. Dintre acestea, doar 1,5 milioane au fost cauzate de diabet, restul fiind complicații ale hiperglicemiilor tranzitorii. Suferința hiperglicemică nu are răsunet clinic, dar este un „ucigaș silențios“, ducând la boli cardiovasculare, boală renală cronică și crescând persistența infecțiilor tuberculoase. Numărul deceselor cauzate de aceste complicații este de cinci ori mai mare în țările cu venituri mici și medii decât în cele cu venituri mari (1,5 vs. 0,3 milioane de cazuri). Cele mai multe apar după vârsta de 50 de ani, în special la grupa 60–70 de ani.
     Complicațiile diabetului zaharat sunt cele care fac din diabet o boală mortală. Nu există date estimative despre bolile renale sau cardiace cauzate de diabet, deși majoritatea cardiacilor, a pacienților cu boală renală cronică și a femeilor care suferă complicații în timpul sarcinii au diabet. Raportul OMS subliniază că trebuie crescută conștientizarea asocierii reale dintre aceste patologii, pentru că între 12 și 55% din bolile renale cronice în stadiu terminal sunt atribuite diabetului. Riscul unui adult de a dezvolta boală renală cronică este de zece ori mai mare dacă are diabet. De asemenea, adulții cu diabet au un risc cardiovascular crescut de două-trei ori față de cei fără diabet, chiar înainte de instalarea diabetului, din cauza nivelurilor ridicate ale glicemiei. Diabetul a devenit din ce în ce mai mult asociat unor tipuri de cancere și boli cognitive și este de asemenea un factor de risc pentru tuberculoză, căreia îi prelungește perioada de activitate.

 

Costuri triple

 

     Costurile economice anuale pentru tratarea diabetului și complicațiilor sale au fost estimate la 827 de miliarde de dolari în întreaga lume în 2013, triplu față de nivelul din 2003. Suma este atribuită atât creșterii incidenței bolii, cât și sumei medii cheltuite pentru un pacient diabetic. Costurile tratamentului au crescut prin utilizarea unor medicamente noi, mai scumpe, dar nu esențiale, pentru că nu au dovedit un beneficiu terapeutic față de insulina generică. Acestea sunt antidiabeticele orale pentru diabetul de tip 2 și analogii insulinei.
     Costurile bolii vor crește în continuare, conform statisticilor, însă în țările cu venituri mici și medii, nu în cele cu venituri mari. Raportul OMS citează în acest sens un studiu care arată că, până în 2030, diabetul va cauza o scădere a produsului intern brut cu 1.700 de miliarde de dolari față de 2011. Din această sumă, 900 de miliarde sunt atribuite țărilor cu venituri mari, iar 800 de miliarde reprezintă scăderea PIB în țările cu venituri mici și medii.
     Costurile diabetului nu afectează doar sistemele de sănătate, ci și pacienții – financiar și prin dizabilitățile dobândite în timpul bolii. În stadii avansate și cu multiple complicații, aceștia nu mai pot avea un loc de muncă și au nevoie de ajutoare sociale. Bugetul unei familii scade drastic, nu atât din cauza tratamentului, cât mai ales din cauza invalidității determinate de boala diabetică. Cheltuielile cu boala devin catastrofale pentru întreaga familie a bolnavului, chiar dacă spitalizarea este asigurată de cele mai multe ori de asigurările de sănătate.

 

Strategii eficiente

 

     Realitatea este că sistemele de sănătate din întreaga lume sunt axate pe prevenția și managementul bolilor transmisibile și nu realizează încă pericolul reprezentat de bolile netransmisibile. Nici populația nu înțelege că strategiile de prevenire a diabetul nu au un efect real dacă nu sunt respectate.
     Pentru a scădea numărul cazurilor de diabet, trebuie stabilite norme pentru un stil de viață sănătos care să fie respectate de toate persoanele, indiferent dacă au sau nu diabet. Cursa este una lungă, căci normele trebuie respectate toată viața, iar stilul de viață sănătos trebuie „învățat“ încă din fragedă copilărie, când obiceiurile alimentare sunt în formare iar metabolismul este ușor de programat, arată raportul OMS. În acest scop, viitoarele mame trebuie încurajate să aibă o dietă echilibrată în timpul sarcinii și să alăpteze natural timp de șase luni. Studiul din Lancet amintit mai sus susține ipoteza variațiilor fenotipice din cauza nutriției inadecvate în perioada de sugar sau în copilăria precoce.
     Totuși, de multe ori binele se poate face doar cu forța, mai ales că nu poți convinge să nu mănânce cât poftesc generațiile de oameni care au trecut prin perioade de raționalizare a alimentelor. Astfel, strategiile de prevenție ale fiecărui stat trebuie să includă politici care să crească accesul populației la o alimentație sănătoasă și să promoveze activitatea fizică regulată. În acest sens, trebuie create toate condițiile pentru utilizarea altor tipuri de transport decât cele publice sau personale și pentru activitățile în aer liber.

 

Diagnosticul diabetului

 

     Diagnosticul precoce este esențial pentru controlul bolii diabetice și prevenirea complicațiilor, pentru că prognosticul este prost la pacienții cu boală avansată. Raportul OMS arată că între 24 și 62% din cazurile de DZ2 rămân nediagnosticate și, implicit, netratate. Chiar și în țările cu venit mare, procentul cazurilor nediagnosticate variază între 30 și 50%.
     Odată diagnosticați, pacienții își pot crește speranța de viață prin controlul regulat al glicemiei, respectarea unei diete stricte, adoptarea unui stil de viață din care să nu lipsească exercițiul fizic și medicația corespunzătoare. Însă DZ2 nu este ușor de diagnosticat în stadiile inițiale, căci este multă vreme asimptomatic. În plus, pacienții se prezintă la spital doar când apar complicații cardiace sau când încep să își piardă vederea.
     În România, riscul ca un pacient diabetic să rămână nediagnosticat crește exponențial atunci când ne gândim că nu există analize obligatorii ale asiguraților. Niciun potențial pacient român nu se va prezenta la medicul de familie pentru a cere analize pentru că simte „amorțeli“ ușoare la membrele inferioare. Cei care nu cunosc medicină vor crede că au muncit prea mult și se vor odihni, pentru că nu îi cheamă nimeni la analize. Statul român nu este direct interesat de picioarele românilor.
     Din păcate, chiar dacă sunt diagnosticați, pacienții nu respectă recomandările și nici nu se prezintă la următoarele controale, care trebuie efectuate la perioade regulate, arată raportul OMS. Pacienții nu urmează tratamentul și nu își măsoară glicemia regulat, mai ales că în multe din țările cu venituri mici și medii pacienților le sunt inaccesibile financiar glucometrele. De aceea, trebuie realizate eforturi pentru a crește conștientizarea importanței unui diagnostic precoce și a respectării recomandărilor în această boală. Un management corect al bolii crește semnificativ calitatea vieții unei persoane cu diabet.

 

Prevenție și control

 

     Metodele pentru prevenirea și controlul diabetului variază semnificativ de la o țară la alta, în funcție de statusul economic. Cele mai multe state au politici de prevenție și protocoale de tratament, dar, în țările cu venituri mici și medii, acestea nu sunt corect implementate din cauza lipsei de fonduri. Uneori, medicii nu au acces la tehnologiile care pot crește aderența la tratament.
     De asemenea, insulina și tratamentul cu antidiabetice orale sunt accesibile doar în câteva din aceste țări, iar și mai puțin accesibilă este chirurgia bariatrică, dovedită a avea efecte rapide asupra DZ2. Din cele 177 de țări membre OMS care au răspuns la chestionarele cu privire la resursele pentru bolile netransmisibile, în 72% insulina este accesibilă în serviciile medicale primare. Deși România este o țară cu venituri medii înalte, insulina nu este disponibilă în medicina primară. De asemenea, dintre tehnologiile de bază pentru măsurarea parametrilor diabetului, în România este disponibilă în asistența primară doar capacitatea de măsurare a glicemiei, nu și alte teste ca dozarea hemoglobinei glicozilate, testul de toleranță la glucoză, examenul de fund de ochi, examenul Doppler arterial al membrelor inferioare ori testele pentru dozare a cetonuriei.
     Larga majoritate a țărilor lumii (89% din 177) are politici pentru încurajarea unei diete sănătoase și a exercițiului fizic regulat, dar ele sunt rareori implementate corect. Cele mai multe țări (71%) au un ghid pentru managementul diabetului și acesta este implementat și finanțat corect.

 

Responsabilități

 

     Raportul OMS despre diabet a fost realizat în încercarea de a inversa tendința de creștere a cazurilor de boală nou apărută, nediagnosticată sau insuficient tratată. Potențialul de reversibilitate există, astfel că OMS face o serie de recomandări pentru controlul numerelor crescânde din patologia diabetului zaharat.
     Pentru început, OMS recomandă stabilirea unor comisii naționale care să asigure îndeplinirea angajamentelor politice pentru controlul bolilor netransmisibile, mai cu seamă al diabetului. Comisiile vor urmări alocarea resurselor pentru îndeplinirea obiectivelor de prevenție și pentru transmiterea mesajelor antidiabet.
     Ministerele sănătății trebuie să își asume rolurile de lideri în stabilirea planurilor de prevenire a diabetului și să implice alte instituții în realizarea lor. De asemenea, ministerele trebuie să stabilească ținte naționale și indicatori pentru a nu întârzia implementarea planurilor.
     Nu există un consens în ceea ce privește instituirea screeningului pentru DZ2, dar, din cauza prevalenței ridicate și a complicațiilor severe asociate, se poate institui această măsură. Desigur, screeningul va fi realizat în funcție de severitatea incidenței și prevalenței diabetului și de capacitățile și resursele fiecărei țări în parte. Pacienții cu teste sugestive pentru diabet pot fi consiliați în scopul încetării fumatului, adoptării unor diete mai sănătoase și începerii unui program de activități fizice regulate.

 

Taxe pentru alimente

 

     Dacă până acum taxa pe viciu se referea la tutun sau băuturi alcoolice, în viitorul apropiat vom avea și o taxă pe consumul de dulciuri. Consumul de alimente nesănătoase și băuturi îndulcite trebuie descurajat prin stabilirea unor taxe suplimentare. În schimb, consumul de alimente sănătoase trebuie promovat, prin încurajarea cultivării fructelor și legumelor. Promovarea stilului de viață sănătos se va realiza nu doar prin mesaje către populație, ci și prin stabilirea unor reglementări fiscale și legislative. De asemenea, instituțiile sanitare trebuie încurajate să raporteze date cu privire la controlul și tendințele diabetului, pentru crearea unor registre naționale de diabet care să permită analiza datelor și adaptarea strategiilor.
     România are politici pentru diabet, obezitate și încurajarea activității fizice, dar ghidurile și standardele naționale nu sunt complet implementate. Un registru național există, dar nu este funcțional. Nu avem studii pentru factorii de risc și măsurarea glicemiei. În acest context, nu putem vorbi despre încurajarea pacienților să urmeze tratamentele sau să își facă analizele care ar trebui să fie obligatorii, deși aceste atitudini ar fi benefice nu doar pentru pacientul în sine, ci și pentru statul român. Prevenția ar scuti multe din costurile sistemelor de asigurări pentru complicațiile diabetului.
     Diabetul poate fi prevenit, iar dacă pacienții nu vor să conștientizeze această realitate, ei trebuie convinși. Aceasta este esența raportului OMS. Persoanele cu diabet pot avea o viață mai bună dacă realizează pericolul reprezentat de stilul de viață nesănătos, de dietele bogate în zaharuri și de lipsa activității fizice.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe