Newsflash
Reportaje

Cum recunoaștem depresia de iarnă

de Florentina Ionescu - feb. 4 2022
Cum recunoaștem depresia de iarnă

Simptomele SAD și cele ale depresiei sunt similare până la un moment dat, iar diferenţa esenţială între cele două o fac durata/persistenţa acestora și gradul de intensitate.

depresieDacă despre „Blue Monday”, a treia zi de luni din ianuarie – supranumită „cea mai deprimantă zi a anului” –, psihologii și psihiatrii spun că nu are nicio bază știinţifică, despre „depresia de iarnă” ori tulburările afective sezoniere nu putem afirma că este vorba de un concept inventat. 

Blue Monday, între publicitate și realitate 

Tulburările afective sezoniere (SAD - seasonal affective disorder) ţin, așa cum ne spune și denumirea, de sezon, în special de trecerea la sezonul rece, din cauza schimbării ritmului organismului suprapus pe necesitatea continuării ritmului din sezonul anterior, explică dr. Mihai Bran, medic primar psihiatru și psihoterapeut, unul dintre fondatorii platformei ATLAS. Depresia, însă, nu ţine de sezon, arată psihiatrul; ea este o afecţiune care se poate instala oricând.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi cea mai eficientă în tratarea acestei tulburări. (Lidia Stoica)

Simptomele SAD și cele ale depresiei sunt similare până la un moment dat, iar diferenţa esenţială între cele două o fac durata/persistenţa acestora și gradul de intensitate.

Igiena elementară a emoţiilor

Ce putem face pentru a combate stările ce apar în SAD? Medicul psihiatru amintește că, în primul rând, trebuie să înţelegem că poate fi normal să avem „o pasă proastă”.

De aceea, în contextul așa-numitei „depresii de iarnă”, putem să facem plimbări în aer liber, să ne întâlnim și să vorbim cu oameni dragi, să avem grijă de corpul nostru, să facem activităţi care ne bucură, să râdem, să mâncăm ceva care ne place, să ne odihnim.

Totodată, este important să nu ne autoizolăm, să împărtășim starea noastră și să ne-o asumăm. „Și să nu ezităm niciodată să apelăm la un profesionist în sănătatea psihoemoţională. Este întotdeauna soluţia optimă și ţine de igiena elementară a emoţiilor noastre”, mai spune dr. Mihai Bran.

Impact nevaforabil asupra vieţii

Lidia Stoica, psiholog clinician și președinte al Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice „Restart la Viaţă”, este de părere că trecerea de la toamnă la iarnă aduce cea mai profundă și mai grea condiţie de adaptare, de la zilele lungi din sezonul cald la nopţile lungi de iarnă: „Acest lucru are un impact nefavorabil asupra vieţii de zi cu zi, afectând serios nivelul de productivitate la locul de muncă și relaţia cu cei din jur, aducând stări de anxietate și depresie”.

poza depresie

Potrivit psihologului, persoanele care suferă de labilitate psihoemoţională reacţionează la schimbările de temperatură prin iritabilitate, uneori somnolenţă, cefalee, scăderea capacităţii de concentrare în toate domeniile: „Cauza specifică a tulburării afective sezoniere rămâne necunoscută, însă unii factori care o pot cauza includ: ritmul circadian (scăderea luminii solare poate perturba ceasul intern al organismului), nivelul serotoninei (nivelul scăzut al acestui neurotransmiţător afectează starea de spirit) și nivelul melatoninei (schimbarea sezonului poate întrerupe producerea de melatonină)”.

Tristeţe de sezon

Psihologul clinician Lidia Stoica a enumerat simptomele tulburării depresive majore care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă, precizând că acestea sunt descrise pe larg în „Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale”, a cincea ediţie (DSM-5).

„Tulburarea afectivă sezonieră mai este cunoscută ca «depresia de iarnă» și reprezintă un semn important al unei depresii majore”, a declarat Lidia Stoica pentru Viaţa Medicală, iar conform DSM-5, simptomele sunt
următoarele:

 dispoziţie depresivă în cea mai mare parte a zilei;
 diminuarea interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activităţile;
 scădere ponderală semnificativă involuntară sau creștere în greutate;
 insomnie sau hipersomnie;
 agitaţie sau lentoare psihomotorie;
 fatigabilitate sau lipsa de energie;
 sentimente de inutilitate sau de vinovăţie excesivă ori inadecvată;
 diminuarea capacităţii de gândire sau de concentrare ori
indecizie;
 gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaţie suicidară recurentă fără un plan anume sau tentativă de suicid ori un plan specific pentru comiterea suicidului.

Pentru tulburarea afectivă sezonieră (adică „depresia de iarnă” sau sezonieră), simptomele specifice pot include: somnolenţă cu somn în exces; mâncat în exces (în special dulciuri și alimente bogate în conţinutul de carbohidraţi) cu creștere în greutate; oboseală sau energie scăzută; retragere socială.

SAD poate fi prevenită

Deși cauza specifică a tulburării afective sezoniere rămâne o mare necunoscută, pentru a preveni SAD, psihologul clinician Lidia
Stoica recomandă:

 activitate fizică sau sportivă în fiecare zi (cel puţin 30 de minute zilnic) în aer liber;
 monitorizarea alimentaţiei, includerea în meniul zilnic a cât mai multor legume și fructe crude;
 asigurarea unui spaţiu privat cât mai luminos (lumină naturală), regulă valabilă și la locul de muncă;
 întâlniri de socializare, râsul;
 odihnă;
 practicarea Yoga, Tai Chi;
 tehnici de relaxare, de meditaţie;
 muzică sau activităţi artistice.

aleegatoare

În tratarea tulburării afective sezoniere se folosește terapia cu lumină, psihoterapia, iar în unele cazuri, medicul psihiatru poate prescrie anumite antidepresive, de obicei un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei, a precizat președintele „Restart la Viaţă”.

Pandemia de COVID-19 și sănătatea mintală

Potrivit psihologului clinician Lidia Stoica, cele mai frecvente tulburări psihice tratate de specialiștii în sănătate mintală în perioada pandemică tulburări cu care se confruntă atât cadrele medicale, cât și populaţia largă – sunt:

1. Episodul depresiv, manifestat prin dispoziţie depresivă, anhedonie (incapacitate de a resimţi plăcerea în situaţii normale), apatie, lipsa dorinţei de a mai socializa, de a merge la serviciu sau de a mai efectua activităţile care odinioară făceau plăcere persoanei. „Episodul depresiv se poate complica, ajungându-se până la gânduri, tentative sau chiar suicid realizat în cazurile grave”, arată psihologul.

2. Episodul anxios, în care frica fără un motiv întemeiat (anxietatea) își face apariţia în viaţa de zi cu zi și pe toată durata zilei.

3. Atacul de panică, în care „inima o ia razna”, pământul fuge de sub picioare, totul devine de necontrolat, o frică de moarte iminentă, ca și cum totul s-ar sfârși.

4. Simptomele de stres posttraumatic însoţite de stări confuze și înfricoșătoare.

bournout

5. Tulburare psihotică acută, cu o stare de confuzie psihoemoţională, însoţită de ideaţii delirante și halucinaţii complexe.

6. Sindromul de burnout, întâlnit mai ales la cadrele medicale din secţiile ATI, Urgenţe și cele de Boli Infecţioase.

7. Tulburările de somn traduse prin insomnii de adormire, mediene sau terminale.

Citiți și: Depresia, următoarea pandemie a umanităţii?

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe