Centenarul reprezintă un important reper în existența oricărei instituții, un moment de amplu bilanț, de reflecție cu privire la itinerarul parcurs și, totodată, de definire a coordonatelor evoluției în viitor, mai ales când este vorba de o instituție de tradiție medicală, cum este Spitalul Clinic Nr. 1 CF Witting din București.
    Continuitatea activității unei instituții sanitare pe o perioadă atât de îndelungată nu poate decât să confirme calitățile deosebite – în plan uman și profesional – ale personalului său de-a lungul a trei generații. Perseverența, nivelul profesional înalt, seriozitatea, aplicarea de strategii manageriale eficiente au reprezentat, fără îndoială, cartea de vizită cu care acest așezământ s-a prezentat în lumea medicală și universitară de-a lungul ultimului veac. Faptul că aceste repere au fost puse la încercare nu doar de trecerea firească a timpului, ci și de vicisitudinile celui de-al Doilea Război Mondial, ale celor 50 de ani de așa-zis comunism, ale revenirii violente la o societate capitalistă (marcată de convulsii care nici în ziua de astăzi nu s-au ostoit), face dovada trăiniciei convingerilor profesionale ale celor care au îngrijit suferința umană și continuă să o facă.
    Organizarea conferinței medicale interdisciplinare „Noutăți în tratamentul medico-chirurgical” a reprezentat o inițiativă lăudabilă a conducerii spitalului și s-a desfășurat în parteneriat cu Facultatea de Medicină a Universității „Titu Maiorescu”, subliniind excelentele raporturi existente de circa două decenii între cele două instituții. Conferința a fost un prilej de prezentare a experienței acumulate, de dezbatere a unor aspecte complexe ce decurg din practică, de comentare a unor tehnici moderne de diagnostic și tratament. Amfiteatrul spitalului s-a dovedit neîncăpător pentru un numeros auditor, autorii de comunicări și invitații de marcă ce au onorat acest prestigios forum științific.
    În cuvântul de deschidere, managerul spitalului, col.(r) dr. Ion-Iulian Petrescu a evocat cu autentică emoție istoria acestui așezământ de sănătate. Însuși numele său se leagă de cel al onorabilei familii Witting, filantropi, farmaciști, doctori și avocați sași veniți de la Brașov și stabiliți în București pe la începutul secolului al XIX-lea. În anul 1864, farmacistul Teophil (Traugott) Witting (1837–1906) devine „arendator” al farmaciei Hygeia până în 1880, an în care devine proprietar al farmaciei „Steege”. În anul 1881, a cumpărat de la văduva actorului Costache Aristia o serie de terenuri cu vie și livezi, pe care mai apoi le-a parcelat și a trasat strada care până astăzi îi poartă numele. Inițiativa fondării unui așezământ spitalicesc aparține lui Theodor Witting (1876–1929), doctor în medicină și farmacie, primul fiu al farmacistului Teophil Witting. În anul 1906 el preia farmacia „La Fortuna” din Calea Rahovei, iar în același an susține cu succes teza de doctorat cu tema „Contribuțiuni la studiul clinic al suflurilor muzicale ale inimii”.
    Spitalul a început să funcționeze efectiv din ziua de 27 iulie 1918, fiind ridicat pe unul dintre cele două terenuri ale familiei Witting. Construcția actuală s-a realizat prin grija „Casei Muncei CFR”, în perioada 1925–1927, după planurile arhitectei Maria Costescu, pe baza unui concept al cunoscutului inginer Anghel Saligny. Este evocată în continuare figura ilustră a geriatriei și gerontologiei românești, acad. prof. dr. Ana Aslan, care a activat aici între anii 1936 și 1944. Ne permitem să adăugam numele altor corifei ai medicinei românești care își leagă numele de Spitalul Witting: Horațiu Angelescu, Valeriu Pompilian, Fane Boieraș, Emil Popescu, Diana Nistorescu, Atticia Tiron, Ioan Guțiu, Cezar Macarie, Mihai Anton și alții.
    Structurată pe două secțiuni, prima dedicată noutăților în tratamentul medical, iar cea de-a doua noutăților în tratamentul chirurgical, conferința a grupat un număr de 24 de lucrări științifice, oferind o imagine coerentă asupra activității terapeutice complexe desfășurată în cadrul spitalului. Marea majoritate a autorilor sunt cadre universitare în cadrul Facultății de Medicină a Universității „Titu Maiorescu”.
    „Studiu privind recuperarea medicală în sindromul algic lombar la angajații feroviari” reprezintă oglinda experienței colectivului condus de dr. Mihai Pațachia. Deși aparent puțin gravă, această patologie limitează frecvent capacitatea de muncă a personalului feroviar, iar măsurile de recuperare sunt complexe și trebuie aplicate rapid și eficient.
    Prezentarea a două cazuri de cardiomiopatie hipertrofică de către dr. Simina Șerban, specialist în medicina muncii și medicină internă, a semnalat particularitățile abordării acestei patologii la personalul cu funcții care concură la siguranța circulației. În același context se situează și lucrarea „Aspecte ale elaborării avizului de aptitudine în muncă pentru mecanicii de locomotivă diagnosticați cu fibrilație atrială” , prezentată de dr. Mihai Crețu. Afectând circa 2% din populația globului, fibrilația atrială este pe drept cuvânt etichetată metaforic drept „epidemia secolului”. Cunoașterea aspectelor complexe legate de îngrijirea acestei afecțiuni este de maximă importanță pentru menținerea unui bun echilibru hemodinamic, cât și pentru prevenirea complicațiilor posibile și care pot afecta prognosticul pe termen lung.
    Prezentarea dr. Adriana Furtună, „Operația de cataractă prin facoemulsie”, se bazează pe o bogată experiență în domeniu. Tehnica acestei eficiente metode de tratament presupune distrugerea cristalinului cu ajutorul ultrasunetelor, păstrarea capsulei și apoi introducerea cristalinului artificial. Este actualmente considerată cea mai eficientă metodă de tratare a cataractei, permițând – prin caracterul sau mini-invaziv – efectuarea sa în regim ambulatoriu. În contextul aceleiași specialități – oftalmologia – se înscrie și lucrarea „OCT-ul, metodă modernă de investigație”, prezentată de dr. Daniela Manasia, care oferă date interesante în legătură cu beneficiul utilizării tomografiei în coerență optică în cadrul experienței clinicii de specialitate.
    „Rolul polipectomiilor în prevenirea apariției cancerului de colon”, lucrare prezentată de dr. Cristian Septimiu Alexandru, oferă concluziile interesante ale unui studiu retrospectiv pe un lot de 2.000 de cazuri internate în Spitalul Witting. Specialitatea ORL a fost prezentă cu două lucrări semnate de conf. dr. Carmen Ioana Stan și dr. Adela Ioana Sauciuc. „Utilizarea radiofrecvenței în repermeabilizarea endonazală” și „Provocări diagnostice în paralizia corzilor vocale” au adus în atenție experiența clinicii ORL în abordarea cazurilor cu grad avansat de complexitate.
    În încheierea acestei succinte prezentări a unui eveniment științific important, reținem intenția actualei conduceri a spitalului de a continua organizarea anuală a unor conferințe similare. Totodată, să-i spunem „La mulți ani!”