Prevenţia, care ar trebui să fie piatra de temelie a sănătăţii publice, rămâne un lux inaccesibil mai ales pentru persoanele din zona rurală, au arătat participanţii la masa rotundă a caravanei „Nu am făcut destul”, organizată anual de Federaţia Asociaţiei Bolnavilor de Cancer (FABC). Anul acesta, 1.129 de persoane din mediul rural au beneficiat în perioada septembrie-noiembrie de controale medicale gratuite în cadrul acestei caravane. Rezultatele analizelor au arătat că 78% dintre persoanele investigate suferă de obezitate sau au exces ponderal, iar 32 de persoane suferă sau au suferit de o formă de cancer. 

Îngrijorător este însă că dintre femeile investigate în cadrul caravanei, 69% au declarat că nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară sau o mamografie, 57% nu au făcut niciodată un test HPV sau Papanicolau, iar 22% nu și-au autopalpat niciodată sânii. În plus, 93% dintre subiecţi au spus că nu au făcut niciodată analize FIT (hemoragii oculte în materii fecale, pentru cancerul colorectal).

Mai multe servicii medicale în zona rurală

Pe de altă parte însă, 94% dintre participanţii la caravană au recunoscut că ar merge preventiv la medicul specialist dacă acesta ar veni în sat. „Mai mult ca oricând, acum este nevoie de programe care să promoveze sănătatea fizică și mintală a populaţiei, de conștientizare, de informare și, nu în ultimul rând, de servicii medicale de calitate aduse cât mai aproape de populaţie – în special populaţia vulnerabilă de la sate”, a precizat, în acest context, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). 

Totodată, ea a anunţat că, anul acesta, în premieră, CNAS a creat o serie de reglementări prin care caravanele medicale și cabinetele medicale mobile pot încheia contract cu Casa, „astfel încât medici specialiști și laboratoare medicale să poată să ajungă [să efectueze investigaţii] în sate”.

Programele naţionale de screening, o necesitate

Potrivit statisticilor, România se află pe primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin afecţiuni tratabile și prevenibile și rata deceselor cauzate de cancer. În acest context, Cezar Irimia, președintele FABC, a subliniat că oricâte caravane s-ar organiza, „dacă nu reușim să avem programe de screening la nivel naţional, înseamnă, de fapt, că nu am făcut destul, că oamenii se vor îmbolnăvi și vor muri cu zile”. 

La rândul său, conf. dr. Roxana Bohîlţea, președinta Societăţii Române de Medicină Preventivă (SRMP), a atras atenţia că România nu va reuși să reducă mortalitatea prin cancer determinată de stadiile avansate în care boala este diagnosticată în lipsa unui program coerent de screening. „Avem nevoie de o lege a screeningului care să prevadă alocarea unei sume din bugetul de stat pentru mortalitatea prin cancer. (...) Acest procent trebuie să vină continuu la programul de screening, pentru că altfel nu poate să fie asigurată continuitatea, sustenabilitatea lui. (...) Avem nevoie de buget, de personal, de aparatură și de registru de screening”, a conchis președinta SRMP.