Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Zika: un extemporal care a venit prea repede

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU joi, 11 februarie 2016
     Vuiesc ziare și televiziuni din întreaga lume cu privire la faptul că, pentru a patra oară în istorie, Organizația mondială a sănătății a declarat o urgență internațională de sănătate publică. Felul în care sunt scrise însă cele mai multe știri neglijează un aspect: alerta OMS nu face direct referire la infecția cu virusul Zika, ci vizează clusterul de cazuri de microcefalie și complicații neurologice care zguduie în prezent America Latină și Centrală. Cluster asociat cu epidemia de Zika, fără însă ca legătura cauzală dintre cele două probleme de sănătate publică să fi fost probată cu acribie științifică. Aici e, de fapt, miezul pericolului pe care îl reprezintă virusul transmis prin înțepătura de țânțar. Ca și în cazul Ebola, ceea ce știm e cu mult mai puțin decât ceea ce nu știm, iar abia în toiul unei epidemii care a afectat deja mai mult de douăzeci de țări sunt scrise editoriale și ținute discursuri despre cum ar trebui accelerate eforturile de cercetare, prevenție și dezvoltare a unei formule eficiente de imunizare. E drept că, spre deosebire de Ebola, Zika nu ar fi impus-o, neavând și aceeași rată a fatalității. Până acum, cele mai multe cazuri de infecție documentate au fost blânde, 80% chiar asimptomatice, iar celelalte dădeau febră, dureri articulare, eventual conjunctivită, care treceau de la sine, fără a impune mai mult decât tratament simptomatic.
     Problema gravă apare – au motive puternice să suspecteze acum medicii și cercetătorii – la femeile însărcinate. Ele pot transmite fătului infecția, iar acesta se poate naște cu complicații care includ microcefalia și sindromul Guillain-Barré. Ipoteza e susținută tragic de miile de cazuri de microcefalie documentate în ultimele opt luni în Brazilia și în celelalte țări din America Latină, în paralel cu răspândirea epidemiei de Zika.
     Transmisă prin înțepătura unei specii de țânțar (Aedes aegypti), care se găsește pe aproape întreg teritoriul Americilor (minus Chile și Canada), infecția cu Zika are un potențial pandemic care nu poate fi neglijat. Dacă ne gândim și că epidemia a pornit într-o țară care va găzdui în 2016 două mari evenimente, carnavalul de la Rio și Jocurile Olimpice, se constituie ca un extemporal menit să verifice dacă OMS și comunitatea internațională au învățat suficient de bine lecțiile dure ale epidemiei de Ebola din Africa de Vest. Dar s-ar putea să fie un extemporal care vine prea repede, înainte de asimilarea concluziilor și pregătirea noilor strategii. Margaret Chan, directorul general OMS, primește totuși o bilă albă pentru că de această dată declararea stării de urgență internațională vine mult mai prompt. În cazul Ebola, OMS a fost aspru criticată pentru lentoarea reacției.
     Ebola se întâlnea cu unele din cele mai sărace și slabe sisteme medicale din lume, dar și cu practici culturale care făceau ținerea ei sub control o sarcină extrem de dificilă, ritualul înmormântării fiind de departe o modalitate importantă de transmitere. În chip similar, majoritatea țărilor lovite acum de epidemia cu Zika au un profil sociocultural care dinamitează însăși măsurile de prevenție pentru evitarea complicațiilor. Guvernele din Brazilia, Honduras, Columbia le-au cerut femeilor să amâne pentru o perioadă o eventuală sarcină. El Salvador le-a cerut chiar să aștepte până în 2018. Unei astfel de recomandări nu îi lipsește doar fundamentul științific (relația cauzală dintre infecție și malformațiile congenitale nu a fost dovedită), ci chiar pragmatismul. Cele mai multe state din America Latină incriminează avortul sau îl permit doar în situații excepționale, iar accesul la mijloace contraceptive este limitat spre inexistent. Niciuna dintre măsurile de precauție enunțate de OMS luni, după întâlnirea Comitetului IHR, nu oferă soluții pentru cea mai vulnerabilă categorie de public la acest moment în America Latină: femeile tinere și sărace, cărora li se spune să evite o sarcină, fără a li se da și posibilitatea să o facă. Recomandările OMS ar fi trebuit să includă și o directivă prin care țările să se asigure că femeile la risc de infectare cu Zika au acces la mijloace contraceptive și avorturi sigure – pledează profesorii Lawrence Gostin și Alexandra Phelan, de la reputatul Institut O’Neill pentru dreptul sănătății naționale și globale (Universitatea Georgetown), într-un editorial pe blogul instituției. „OMS trebuie să arate și că nu va mai pune niciodată politicile deasupra sănătății publice“, scriu cei doi. Informările OMS nu cuprind nici recomandări specifice pentru femeile însărcinate din țările încă neafectate de epidemie, deși cel mai probabil este că evitarea unei călătorii în țările cu focare de Zika este o măsură mai mult decât binevenită. Un caz rar de transmitere pe cale sexuală a infecției a fost diagnosticat zilele trecute în Texas. Dacă transmiterii prin înțepătura de țânțar i se adaugă și această cale de contaminare, în aceleași condiții ale accesului limitat la contraceptive, consecințele pot fi extrem de periculoase pentru sănătatea publică. Ebola copleșise OMS, arătând că este nevoie urgentă de o reformă structurală și financiară a organizației ca aceasta să poată face față noilor provocări ale sănătății globale. Zika se întâlnește tot cu o organizație sărăcită. Ca să-și îndeplinească misiunea internațională, OMS ar trebui să facă mai mult decât a făcut până acum. La fel ca Ebola, Zika este o afecțiune înalt prevenibilă. O estimare a Academiei americane de medicină spune că o creștere cu 4,5 miliarde de dolari pe an a fondurilor alocate sănătății globale ar putea pune capăt infecțiilor transmise de țânțari, precum Zika. OMS trebuie să își recâștige credibilitatea, mobilizând și coagulând acțiunile și fondurile internaționale, declarând război țânțarilor și accelerând cercetările pentru descoperirea unui vaccin, scrie același Lawrence Gostin, directorul centrului OMS pentru dreptul sănătății publice și drepturile omului, în revista Time.
     Pe măsură ce epidemia ia proporții în regiunea americană, riscul ca persoane infectate cu Zika să pătrundă în Europa crește. Cel mai probabil, nivelul de pandemie va fi atins până la sfârșitul anului, după Jocurile Olimpice. România nu se pregătește pentru Zika, pentru că nu se teme de Zika. Unii specialiști ne-au spus-o preferând să rămână necitați, chiar glumind pe seama improbabilității scenariului, alții ne-au explicat-o mai didactic. „O epidemie cu Zika în România e greu de imaginat. Cel mai probabil vor fi doar cazuri importate, persoane care vin deja infectate din America Latină. Atât. Pentru că este o boală transmisă de vector, iar vectorul nu este aici. Cu siguranță nu în acest sezon. Cât despre sezonul de vară, să vedem ce se va întâmpla până atunci“, spune profesorul Costin Cernescu, virusolog. La noi nu există țânțarul care servește drept vector în America Latină. Avem în schimb unul care îi este un fel de frate vitreg: țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus), din același gen. În teorie, acesta ar putea deveni un vector de transmitere a infecției: a fost implicat anterior în transmiterea febrei denga și a virusului chikungunya, în focare din sudul Europei. Ca să existe o epidemie de Zika în România, ar trebui să fie îndeplinite simultan trei condiții: să existe suficient de multe persoane viremice (infecții de import), o populație suficient de mare de țânțari și acești țânțari să trăiască suficient de mult ca să devină infectanți. Încă nu știm ce longevitate are țânțarul-tigru asiatic din România. Ca această sumă de coincidențe să aibă loc, ar trebui într-adevăr să fim foarte ghinioniști. Ne-am putea baza, în dulcele stil clasic, și acum pe norocul care ne-a ținut loc de pregătire atunci când din spațiul internațional veneau amenințări de Ebola sau gripă porcină.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC