Eram acolo. Amândoi. Mai întâi s-a vaccinat domnia sa. Zâmbitor, afabil, un pic de burtică. Emoție mare pe infirmieră, spirit de răspundere pentru doctorul care i-a făcut injecția. Camere, jurnaliști, popor, densitate redusă de prostie pe metru pătrat. Casa Poporului. Lumet bun, temă fertilă. Vaccinarea, ca subiect de dezbatere, n-a eșuat niciodată să atragă gură-cască academic și nu numai. Onorabilul Bodog braț la braț cu vice-premierul Ciolacu și cu expertul OMS au venit, au vorbit, au zâmbit și-au plecat. Era cam prin octombrie, soare afară, păsărele, ghiocei, atmosferă plăcută, un pic de promoroacă dimineață. Domnule ministru, cum stăm cu stocurile de antigripal? Foarte bine, zise bihoreanul, au venit primele doze. Care au plecat azi-noapte în țară. Care, dacă vorbeai cu oamenii de la Unifarm, nici vorbă c-au plecat. De-abia prin decembrie s-a început livrarea prin județe. „Campania antivaccinare” (sic) care trebuia începută în septembrie, octombrie cel târziu, a debutat spectaculos în ianuarie. Mulțumim Partidului! O întreagă poliloghie despre principii, despre cum statul sprijină, cum autoritățile fac, cum suntem pregătiți. Și blocarea legii vaccinării la Camera Deputaților, apud tot Partidul. Curtat de organizatori, m-am dus și eu și mi-am făcut vaccinul. Hai să promovăm bunul simț. Au făcut și o poză. Am pus poza pe contul meu de socializare. Unor sute de oameni cică le-a plăcut poza. S-au trezit câțiva să o ardă, sarcastic, despre conspirația farma și cum noi suntem niște vânduți care facem reclamă la medicamente, Satana, chestii. Puzderia de păreri e, mai nou, corectă politic, trebuie să-și audă vocea virtuală fiecare țârcovnic posesor de clopoțel. Încă nu murise niciun om de gripă.
După care a lovit.
Astăzi, la ora la care scriu, sunt 60 de morți confirmate, cauzate de epidemia de gripă din acest sezon. Sunt mii de cazuri care au ajuns în atenția doctorilor. În multe orașe din țară, saloanele sunt arhipline, ATI-urile la fel. Și nu e vorba doar de persoane cu imunitatea compromisă. Au murit și adulți tineri, fără vreo meteahnă anterioară aparentă. Lucrul care-i leagă e că toți erau în bătaia puștii, nevaccinați. Toți au contractat virusul. Toți au crezut că au, scuzați lemnul limbii, „o banală răceală”. S-au băgat în pat. Au zăcut, în medie, o săptămână. Și, când lucrurile au luat-o razna, când s-a instalat insuficiența respiratorie, când le-a zâmbit moartea prin geam, au chemat Salvarea. Salvarea a venit, salvarea n-a venit. Și s-au dus ca niște flăcărui tembele, niște oameni s-au chinuit să facă gropi în clisă, i-au îngropat, i-au plâns părinți, frați, surori, prieteni și cunoscuți.
Numărul morților ar putea fi dublu, spune epidemiologul Geza Molnar într-un interviu recent pentru „Adevărul” despre situația catastrofală din Iași, dat fiind protocolul strict de confirmare a cauzei decesului și sistemul ineficient de raportare. Sunt 60 de morți indubitabil cauzate de gripă, probabil peste 100 în contextul infecției cu tulpini ale virusului.
Când le-am vorbit participanților la simpozionul cu pricina pe marginea vaccinării, m-am concentrat pe cacofonia comunicării, așa cum o fac doctorii, când vine vorba de utilitatea vaccinurilor. Ne ferim de obligativitate pentru că, nu-i așa, drepturile pacientului, corecta informare, deplinul consimțământ, suveranitatea deciziei, bla bla. Doar că, fără tentă de-a judeca și cu maximă luciditate, poporul român e profund imbecil când vine vorba de minime principii sanitare. Eradicarea malariei în țara noastră s-a făcut cu jandarmeria, răcneau oamenii că le strică autoritățile bălțile de pescuit. Pentru eradicarea variolei, s-au dus campanii în școli, la orașe și sate, cu ordin direct de la „centru”, n-a întrebat nimeni pe nimeni ce părere au despre Jenkins și serul de bou. La poliomelită nu mai vorbesc. Am moștenit, acum 28 de ani, o țară cu o umbrelă antivaccinală intactă, organizată autoritar de comuniști, dar organizată. Or fi fost oamenii ăia nebuni, dar proști n-au fost, sanitar vorbind. Astăzi discutăm despre „obligativitate” dintr-un motiv foarte simplu, ilustrabil prin forma, numărul și curioasa arhitectură a crucilor din cimitir. Acei oameni au murit complet inutil, statul a cheltuit bani pentru un milion de doze (!) care nu s-au folosit decât din doi în trei și apoi a decontat copios servicii medicale avansate pentru tratamentul acelor nevaccinați care au ajuns în stare gravă la spital, într-o sarabandă doftorească tipică nouă, dar deloc nouă prin formă sau conținut.
Ce folos că scriu despre aceste lucruri? Ce folos că mulți dintre domniile voastre pricep? Ce folos că suntem o mână de oameni, că avem profesioniști dedicați, că avem personalități în domeniul vaccinologiei, dacă luptăm cu o administrație incredibil, nemăsurabil, inexorabil de boantă?
Am pierdut trenul vaccinării. Mulțumim, domnule Florian Bodog. Și mulțumim anticipat, doamnă ministru Pintea, pentru gesturile pe care sperăm că le veți face să deblocați situația patetică în care ne-a pus tocmai Partidul care v-a desemnat ministru al sănătății. Poate invitați Partidul să-i ordoneze un pic pe deputații care-au depus amendamente la lege – ca să-și justifice lefuțele de parlamentar, cică de dragul cetățeanului. Sau măcar să-i trimiteți la o înmormântare pe banii statului, să vadă ce-a cauzat, cum a cauzat și, mai ales, cui a cauzat. Unor oameni, doamnă ministru. Unor cetățeni ai acestei țări.
