Newsflash
OPINII

Vârsta „critică” și contractul cu Casa

Vârsta „critică” și contractul cu Casa
     O informație care aparent nu atrage atenția publicului larg circulă în aceste zile prin mediul medical, tot mai răvășit de scandaluri. Între știrile contradictorii se strecoară o informație despre refuzul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a încheia contracte cu medicii care au depășit vârsta de 65 de ani. Legea care guvernează sistemul de sănătate, cu toate ezitările și inadvertențele sale, cu toate modificările și adnotările care au modificat-o de-a lungul timpului, la capitolul acesta, al contractelor cu medicii care au ajuns la vârsta de pensie este extrem de clară: CNAS încheie cu aceștia contract în fiecare an. Cu toate aceste precizări, CNAS preferă să lase deoparte această categorie de medici, preferă să amâne sau chiar să refuze semnarea unui nou contract. Atitudinea reprezentanților CNAS este inexplicabilă și are consecințe deosebit de grave asupra funcționării sistemului de sănătate. Refuzul CNAS de a reînnoi contractul cu această categorie de medici este o lovitură dată pacienților români. Practic, aceștia, dacă apelează la un medic care nu are vârsta „regulamentară” acceptată de CNAS, rămân fără medic și fără medicamente compensate.
    Să ne gândim la medicii de familie și la pacienții acestora. Un medic de familie are, în multe situații, peste trei sute de pacienți pe listele sale. Mulți lucrează în localități mici, în comune și sate. Sunt singurii medici pe o rază de zeci sau sute de kilometri. Sunt punctul de sprijin pentru diagnostic și tratament într-o lume săracă, fără posibilitatea de a cumpăra medicamente cu banii jos și fără acces imediat la un spital sau la o clinică specializată. Dacă medicul aflat în această situație nu-și poate prelungi contractul cu CNAS, acești oameni rămân, la propriu, fără acces la serviciile medicale.
   Reducerea numărului de medici într-o țară care funcționează (și) din acest punct de vedere la cotă de avarie este o crimă. Funcționarii CNAS au obligația să lucreze corect, dar misiunea lor este să lucreze în folosul pacienților. Pacienții sunt prima prioritate, nu organizarea, posturile, bugetele, achizițiile etc. În condițiile în care numărul de medici din România este atât de redus încât sunt medici care fac patru norme de gardă în spitale, în condițiile în care numărul medicilor și al angajaților din sistemul medical care aleg să plece spre țări unde sunt tratați mult mai bine este tot mai mare, este inacceptabil ca instituția care trebuie să aibă grijă de pacienți să elimine cât mai mulți medici din sistem.
   Totul a plecat de la promulgarea Legii nr. 113/2016 pentru modificarea art. 391 alin. 8 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, actul intrând în vigoare la 3 iunie 2016. S-a cerut astfel formarea unei comisii care să cuprindă trei membri: unul din partea direcției de sănătate publică, unul din partea casei județene de asigurări de sănătate și unul din partea Colegiului Medicilor. Această comisie trebuie să verifice toți medicii peste 65 de ani care au contract cu Casa, urmând a elibera un aviz privind prelungirea activității.
   La nivelul municipiului București, această comisie s-a constituit pornind de la prevederile art. 391 alin. 8 din Legea 95/2006, modificat în iunie 2016. Comisia și-a stabilit însă singură principiile și criteriile în baza cărora decide. Și, cu o totală lipsă de transparență și fără a argumenta sau motiva, a decis în masă respingerea prelungirii activității. Fără a ține cont de faptul că, aducând atingere drepturilor medicilor, sunt de fapt vătămate interesele pacienților. Pe lângă lipsirea criminală – repet acest cuvânt cu revoltă! – a pacienților de serviciile de sănătate la care au dreptul și pe care le plătesc fără întârziere (să nu uităm că banii pentru sănătate sunt reținuți la sursă), acțiunile CNAS lovesc direct în cabinetele medicale. Medicii de familie au investit bani în cumpărarea sau închirierea spațiilor, în mobilarea și utilarea acestora, în computere și echipamente medicale. Își câștigă prin muncă salariul, dar au angajat și asistenți medicali. Asistenții trăiesc din salariul de la cabinet, nu din alți bani, iar, în condițiile în care cabinetul de familie deservește sute de pacienți, fiți convinși că au de lucru. Iar salariile sunt net inferioare celor pe care le-ar putea câștiga în Franța, Spania, Germania sau Marea Britanie.
   Acestor medici de familie care au împlinit vârsta „critică” li se adaugă medicii din clinici sau spitale aflați în aceeași stare de „neconformitate” din punctul de vedere al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate. Medici primari, buni specialiști, cu multă experiență sunt trimiși la plimbare de funcționarii care refuză să înțeleagă că pacienții sunt prima și cea mai importantă prioritate a sistemului.
   Se vorbește pe la colțuri că medicii care au vârsta de pensionare sunt ignorați de CNAS pentru că nu ar mai fi bani în sistem. Dar știe cineva cu exactitate câți bani sunt colectați real? A făcut vreodată cineva – o autoritate, oricare ar fi acesta – o informare publică transparentă? Autoritățile din sănătate au fost mai degrabă opace de-a lungul ultimilor ani în ceea ce privește fondurile CNAS. Și, chiar dacă ar fi așa și nu ar fi bani destui, măsura trimiterii acasă a medicilor este un abuz. Dacă nu sunt bani destui, se pot cere de la buget. Se poate interveni, bugetele se pot rectifica. Este rușinos că Ministerul Sănătății restituie bani la buget pentru că nu a putut să îi cheltuiască, iar CNAS renunță la o mare categorie de medici. Managementul celor două instituții publice care guvernează sistemul de sănătate se dovedește, iată, pentru a câta oară?!, neperformant. Iar cei care plătesc – și plătesc cu sănătatea și chiar cu viețile lor! – sunt pacienții.
   Am scris de nenumărate ori că sistemul nostru de sănătate este suferind și că are nevoie urgentă de îmbunătățiri esențiale. Dar a renunța la serviciile unor medici în condițiile de criză profundă a sistemului este o măsură josnică, prin care niște funcționari încearcă să justifice incompetența managerială din vârful instituțiilor însărcinate să lucreze pentru cetățean. Cum spuneam, absurdul situației are gravitatea unei crime!

 

N. red.: În baza modificării legislative din vară, au fost înființate, la nivelul fiecărei direcții de sănătate publică, comisii tripartite (DSP/CJAS/CM) abilitate să avizeze încheierea contractelor cu CJAS/CASMB pentru medicii trecuți de 65 de ani. În București, comisia formată din reprezentanți ai DSP/CASMB/CMMB a decis să acorde aviz pozitiv pentru „medicii membri titulari sau membri corespondenți ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale” până la împlinirea vârstei de 70 de ani (cf. L. 95/2006). După această vârstă, medicii membri ai Academiei de Științe Medicale pot obține aviz pozitiv până la împlinirea vârstei de 75 de ani. Nu a fost stabilită o limită de vârstă pentru membrii Academiei Române.

 

Titlul acestui articol a fost schimbat în redacție 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe