O informație
care aparent nu atrage atenția publicului larg circulă în aceste
zile prin mediul medical, tot mai răvășit de scandaluri. Între
știrile contradictorii se strecoară o informație despre refuzul
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a încheia contracte
cu medicii care au depășit vârsta de 65 de ani. Legea care
guvernează sistemul de sănătate, cu toate ezitările și
inadvertențele sale, cu toate modificările și adnotările care au
modificat-o de-a lungul timpului, la capitolul acesta, al
contractelor cu medicii care au ajuns la vârsta de pensie este
extrem de clară: CNAS
încheie cu aceștia contract în fiecare an.
Cu toate aceste precizări, CNAS preferă să lase deoparte această
categorie de medici, preferă să amâne sau chiar să refuze
semnarea unui nou contract. Atitudinea reprezentanților CNAS este
inexplicabilă și are consecințe deosebit de grave asupra
funcționării sistemului de sănătate. Refuzul CNAS de a reînnoi
contractul cu această categorie de medici este o lovitură dată
pacienților români. Practic, aceștia, dacă apelează la un medic
care nu are vârsta „regulamentară” acceptată de CNAS, rămân
fără medic și fără medicamente compensate.
Să ne gândim la medicii de familie
și la pacienții acestora. Un medic de familie are, în multe
situații, peste trei sute de pacienți pe listele sale. Mulți
lucrează în localități mici, în comune și sate. Sunt singurii
medici pe o rază de zeci sau sute de kilometri. Sunt punctul de
sprijin pentru diagnostic și tratament într-o lume săracă, fără
posibilitatea de a cumpăra medicamente cu banii jos și fără acces
imediat la un spital sau la o clinică specializată. Dacă medicul
aflat în această situație nu-și poate prelungi contractul cu
CNAS, acești oameni rămân, la propriu, fără acces la serviciile
medicale.
Reducerea numărului de medici într-o
țară care funcționează (și) din acest punct de vedere la cotă
de avarie este o crimă. Funcționarii CNAS au obligația să lucreze
corect, dar misiunea lor este să lucreze în folosul pacienților.
Pacienții sunt prima prioritate, nu organizarea, posturile,
bugetele, achizițiile etc. În condițiile în care numărul de
medici din România este atât de redus încât sunt medici care fac
patru norme de gardă în spitale, în condițiile în care numărul
medicilor și al angajaților din sistemul medical care aleg să
plece spre țări unde sunt tratați mult mai bine este tot mai mare,
este inacceptabil ca instituția care trebuie să aibă grijă de
pacienți să elimine cât mai mulți medici din sistem.
Totul a plecat de la promulgarea
Legii nr. 113/2016 pentru modificarea art. 391 alin. 8 din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, actul intrând în
vigoare la 3 iunie 2016. S-a cerut astfel formarea unei comisii care
să cuprindă trei membri: unul din partea direcției de sănătate
publică, unul din partea casei județene de asigurări de sănătate
și unul din partea Colegiului Medicilor. Această comisie trebuie să
verifice toți medicii peste 65 de ani care au contract cu Casa,
urmând a elibera un aviz privind prelungirea activității.
La nivelul municipiului București,
această comisie s-a constituit pornind de la prevederile art. 391
alin. 8 din Legea 95/2006, modificat în iunie 2016. Comisia și-a
stabilit însă singură principiile și criteriile în baza cărora
decide. Și, cu o totală lipsă de transparență și fără a
argumenta sau motiva, a decis în masă respingerea prelungirii
activității. Fără a ține cont de faptul că, aducând atingere
drepturilor medicilor, sunt de fapt vătămate interesele
pacienților. Pe lângă lipsirea criminală – repet acest cuvânt
cu revoltă! – a pacienților de serviciile de sănătate la care
au dreptul și pe care le plătesc fără întârziere (să nu uităm
că banii pentru sănătate sunt reținuți la sursă), acțiunile
CNAS lovesc direct în cabinetele medicale. Medicii de familie au
investit bani în cumpărarea sau închirierea spațiilor, în
mobilarea și utilarea acestora, în computere și echipamente
medicale. Își câștigă prin muncă salariul, dar au angajat și
asistenți medicali. Asistenții trăiesc din salariul de la cabinet,
nu din alți bani, iar, în condițiile în care cabinetul de familie
deservește sute de pacienți, fiți convinși că au de lucru. Iar
salariile sunt net inferioare celor pe care le-ar putea câștiga în
Franța, Spania, Germania sau Marea Britanie.
Acestor medici de familie care au
împlinit vârsta „critică” li se adaugă medicii din clinici
sau spitale aflați în aceeași stare de „neconformitate” din
punctul de vedere al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate.
Medici primari, buni specialiști, cu multă experiență sunt
trimiși la plimbare de funcționarii care refuză să înțeleagă
că pacienții sunt prima și cea mai importantă prioritate a
sistemului.
Se vorbește pe
la colțuri că medicii care au vârsta de pensionare sunt ignorați
de CNAS pentru că nu
ar mai fi bani în sistem.
Dar știe cineva cu exactitate câți bani sunt colectați real? A
făcut vreodată cineva – o autoritate, oricare ar fi acesta – o
informare publică transparentă? Autoritățile din sănătate au
fost mai degrabă opace de-a lungul ultimilor ani în ceea ce
privește fondurile CNAS. Și, chiar dacă ar fi așa și nu ar fi
bani destui, măsura trimiterii acasă a medicilor este un abuz. Dacă
nu sunt bani destui, se pot cere de la buget. Se poate interveni,
bugetele se pot rectifica. Este rușinos că Ministerul
Sănătății restituie bani la buget pentru că nu a putut să îi
cheltuiască,
iar CNAS renunță la o mare categorie de medici. Managementul celor
două instituții publice care guvernează sistemul de sănătate se
dovedește, iată, pentru a câta oară?!, neperformant. Iar cei care
plătesc – și plătesc cu sănătatea și chiar cu viețile lor! –
sunt pacienții.
Am scris de nenumărate ori că
sistemul nostru de sănătate este suferind și că are nevoie
urgentă de îmbunătățiri esențiale. Dar a renunța la serviciile
unor medici în condițiile de criză profundă a sistemului este o
măsură josnică, prin care niște funcționari încearcă să
justifice incompetența managerială din vârful instituțiilor
însărcinate să lucreze pentru cetățean. Cum spuneam, absurdul
situației are gravitatea unei crime!
N.
red.:
În baza modificării legislative din vară, au fost înființate, la
nivelul fiecărei direcții de sănătate publică, comisii
tripartite (DSP/CJAS/CM) abilitate să avizeze încheierea
contractelor cu CJAS/CASMB pentru medicii trecuți de 65 de ani. În
București, comisia formată din reprezentanți ai DSP/CASMB/CMMB a
decis să acorde aviz pozitiv pentru „medicii membri titulari sau
membri corespondenți ai Academiei Române și ai Academiei de
Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii
științifici gradul I, doctorii în științe medicale” până la
împlinirea vârstei de 70 de ani (cf. L. 95/2006). După această
vârstă, medicii membri ai Academiei de Științe Medicale pot
obține aviz pozitiv până la împlinirea vârstei de 75 de ani. Nu
a fost stabilită o limită de vârstă pentru membrii Academiei
Române.
Titlul acestui articol a fost
schimbat în redacție