Newsflash
OPINII

Vaccinul antigripal, între constrângeri şi aşteptări

Vaccinul antigripal, între constrângeri şi aşteptări
   Printre metodele de prevenţie a infecţiilor virale, imunoprotecţia activă are o poziţie privilegiată, preocuparea de a se recurge la vaccinuri fiind subliniată continuu, an de an, recunoscându-se astfel efectele medicale benefice în sănătatea publică, pe de o parte, iar pe de alta, eficienţa financiară. Recent, cu ocazia celui de-al 15-lea Forum European de Sănătate Gastein, dr. Marc Sprenger, directorul Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC), sublinia cu fermitate necesitatea investiţiilor în sănătatea publică, prin promovarea şi extinderea vaccinurilor, în contextul maladiilor infecţioase şi contagioase cu care se confruntă actualmente Comunitatea Europeană. Acţiunea este considerată o necesitate certă, mai ales în condiţiile constrângerilor financiare ale actualei crize.
   Infecţiile gripale înregistrate an de an în mai toate ţările globului reprezintă un pericol pentru sănătatea comunităţilor: • prin evoluţii epidemice, pandemice, prin cazuri sporadice, care asigură supravieţuirea virusurilor • prin capacitatea – fără limite – de modificare a structurilor antigenice, a celor două proteine de suprafaţă, hemaglutinina şi neuroaminidaza (factori de patogeni­tate/virulenţă), mutantele fiind induse de presiunea unor anticorpi produşi după infecţiile gripale anterioare; noua epidemie poate fi generată de anticorpii specifici induşi de mutante, nerecunoscuţi de imunitatea comunităţii • prin diversele condiţii etiologice (aglomerări umane, migraţii, asocierea cu sezonul rece, calamităţi etc.) • prin transmiterea aerogenă, care contribuie la distribuţia virusurilor gripale.
   Infecţia gripală este potenţial severă la toţi cei îmbolnăviţi, are o incidenţă mare în sezonul rece, odată cu începerea şcolii, afectează deopotrivă copiii şi adulţii, cu forme grave şi complicaţii la bătrâni şi la bolnavii cronici, categorii vaccinabile dar a căror imunizare vizează scăderea complicaţiilor, a spitalizărilor şi a deceselor, fără a influenţa procesul epidemiologic.
   Epidemiile pot fi determinate de un acelaşi tip/subtip gripal sau de mai multe, concomitent sau secvenţial. Tulpinile pandemice nou apărute pot dispărea din circulaţie sau se pot implanta, fără a înlocui tipul/subtipul anterior. Variabilitatea tulpinilor A se reflectă şi în producţia vaccinului gripal trivalent.
   Convingerea că gripa, o viroză respiratorie, este una din cele mai importante boli infecţioase a impulsionat cercetarea vaccinului antigripal uman, astfel încât, actualmente, acesta este utilizat pretutindeni pe glob şi, mai mult, este recomandat în perioadele pandemice premergătoare, cu grija de a fi reformulat anual, prin includerea în producţie şi a tulpinilor considerate candidate să circule în următoarea perioadă epidemică.
   Evaluarea vaccinului trivalent, atât de utilizat, a demonstrat că acesta nu oferă o protecţie clinică „robustă“ şi de durată. Nu a fost dovedită protecţia indusă, mai ales la persoanele cu risc de complicaţii, ca şi a celor cu vârsta peste 65 de ani.
   Durata, costurile, dificultatea producţiei unui vaccin reformulat utilizabil într-o viitoare pandemie au scos în evidenţă nevoia unei noi generaţii de vaccin, cu eficacitate înaltă, având capacitatea de a induce protecţia încrucişată, faţă de tulpinile prezise a circula în sezonul viitor şi care să poată fi produs rapid. Studiul Minnesota (octombrie 2012) a analizat datele referitoare la vaccinul gripal actual şi a remarcat protecţia redusă conferită de actualul vaccin (protecţie moderată, de maximum 59% în cazul adulţilor cu vârsta de 18–69 ani, şi inconsistenţa ei în cazul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta de 2–17 ani).
   Recomandările extinderii vaccinării antigripale pe baza investigaţiilor publicate la zi păcătuiesc prin metodologii suboptimale şi rezultate variabile. Extinderea vaccinării gripale se bazează în principal pe argumente profesionale, lipsite de bază ştiinţifică, susţinute de opinii ale experţilor şi ale unor organizaţii. Se subliniază nevoia unor cercetări în domeniul unui vaccin care să utilizeze un nou antigen universal. Atingerea unui asemenea scop presupune eforturi de cercetare şi financiare considerabile, date fiind riscurile financiare, de unde nevoia unor parteneriate cât mai largi (guverne – industria farmaceutică etc.), susţinute de voinţă politică şi umanitară. Gripa pandemică constituie o ameninţare reală a sănătăţii şi securităţii publice, de unde nevoia de a se găsi o rezolvare prioritară şi de a se realiza un efort nemaiîntâlnit de conlucrare între guverne, mediul academic şi sectorul privat.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe