Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Unde trebuie să ajungem în radioterapie

     Este de lăudat inițiativa marilor investiții în domeniul medical și în special în radioterapie, pentru îmbunătățirea situației actuale în acest domeniu. Din statisticile existente reiese că 75.000 de noi cazuri oncologice sunt diagnosticate anual în România, din care 50.000 necesită un tratament radiologic, adică radioterapie în scop curativ sau paliativ. În prezent însă, numai 17.000 de pacienți pe an au acces la un astfel de tratament. Cauza principală este lipsa acută a înzestrării centrelor din rețeaua publică cu acceleratoare liniare. Potrivit standardelor europene, ar trebui să existe un accelerator linear la 250.000 de locuitori. În România, în rețeaua de stat, realitatea este foarte departe de standarde. Și nu numai numărul de acceleratoare este insuficient în clinicile de stat, dar există încă în funcțiune aparate cu o vechime mai mare de zece ani; acestea nu ar trebui utilizate în scop curativ, ci doar paliativ, neputând oferi un tratament adecvat. Nu trebuie înțeles că un aparat cu cobalt nu este bun, ci că un aparat vechi nu poate oferi un tratament de calitate. În schimb, un aparat cu cobalt de ultimă generație poate oferi un tratament similar cu cel oferit de un accelerator, în special pentru tumorile din sfera ORL sau pentru tumorile mamare (vezi figura), dar și în multe tratamente paliative.
     Investițiile pentru recuperarea decalajului existent față de standardul european trebuie să fie dublate de eforturi pentru formarea de cadre specializate să utilizeze aparatura de ultimă generație la capacitate maximă și cu asigurarea calității. Specializarea personalului necesar, actualmente indisponibil (medici rezidenți și specialiști în radioterapie, fizicieni medicali, tehnicieni de radioterapie) este costisitoare și necesită un timp îndelungat. Numeroși medici tineri și fizicieni medicali experți în domeniu au plecat deja în străinătate și recuperarea lor este aproape imposibilă. Devine deci necesară crearea unui centru de specializare în radioterapie, fără de care proiectul de dotare tehnică nu poate avea succesul pe care pacienții noștri îl așteaptă și îl merită. Centre similare există deja în Canada, Germania sau Austria, unde funcționează cu succes. O primă fază de pregătire a personalului medical, a fizicienilor și a asistenților medicali ce doresc să activeze în radioterapie a fost începută la UMF „Carol Davila“ București prin crearea unui masterat de biofizică medicală și biotehnologie celulară, ce include și tematica de radioterapie. Deci se poate dacă se vrea. Acest concept de masterat poate fi extins pentru a pune bazele unui centru de formare în radioterapie a medicilor, fizicienilor medicali și asistenților medicali. Experiența clinică nu poate fi formată decât în centrele deja existente în care există aparatură modernă. Specializarea „pe fugă“, adică vizitarea sau stagiile scurte în centre din străinătate sau din țară, în care doar „se vede“ ce fac alții nu are o valoare pe care să te poți baza. Este necesară o experiență de cel puțin doi ani sub supraveghere, finalizată cu un examen practic și scris.
Comparație între planurile de iradiere pentru o tumoră în sfera ORL (sus) și o tumoră mamară (jos) efectuate cu un aparat cobalt de ultimă generație (stânga) și un accelerator liniar tot de ultimă generație (dreapta). În cele din urmă, cele două planuri sunt la fel de bune
 
     Planul actual de implementare a investițiilor în radioterapie prevede un prim val, de dotare cu acceleratoare a patru centre deja existente (Baia Mare, Cluj-Napoca, Institutul Oncologic București și Spitalul Universitar de Urgență Elias), lanțul necesar funcționării incluzând calculul planului de iradiere și dozimetria și efectuarea controlului calității în buncăre. O lista foarte sumară a personalului necesar pentru fiecare accelerator trebuie să cuprindă obligatoriu câte trei medici specialiști, doi fizicieni medicali experți în radioterapie și cel puțin doisprezece tehnicieni de radioterapie. Unde există acest personal și cine răspunde de formarea lui? Achiziționarea de aparatură va fi demarată și finalizată în acest an. Dacă luăm în calcul și valul al doilea, în care se preconizează achiziționarea a încă 14 acceleratoare, atunci lista personalului medical specializat crește. Niciun institut din țară, fie el de la Cluj, București, Iași sau Timișoara, nu poate acoperi aceste necesități de instruire. Acumularea rapidă de experiență clinică cu noile terapii nu este posibilă și este chiar iresponsabilă pe timp scurt.
     Nu trebuie neglijat un aspect extrem de important, anume că un accelerator nou într-un buncăr dintr-o secție „veche“ nu rezolvă problema, ci o va complica. Circuitul pacientului într-o secție modernă este cu totul altul decât într-o secție în care a funcționat un aparat de cobalt sau un accelerator vechi. Sunt necesare spații auxiliare multiple, ce nu pot fi improvizate. Conceptul conform căruia „radioterapia este la subsol“ trebuie uitat: nimeni nu vrea să lucreze 30 de ani fără să vadă lumina zilei. La fel cum nici săli de operație sau secții de chimioterapie la subsol nu cred că dorește cineva.
     Date fiind costurile de mentenanță pe durata funcționării unui accelerator nou (cel puțin 10–15 ani), dar și salarizarea personalului medical și tehnic trebuie de pe acum rezolvate. Nu doar pacientul trebuie să vadă „lumina de la capătul tunelului“, ci și personalul medical un viitor pentru profesia pe care o practică. Personalul supraspecializat nu va fi ușor de găsit și de păstrat fără o salarizare corespunzătoare. Iar orice investiție este sortită eșecului în absența acestui personal.
     Prin investițiile în aparatură și în oameni, se dorește dublarea numărului de pacienți care să aibă acces în timp util la o radioterapie de calitate, de la 17.000 la 35.000. Este greu de închipuit că putem ajunge la 50.000 de pacienți până când nu vor fi rezolvate optim primele două valuri din actualul proiect. Ideal, timpul de așteptare până la începerea radioterapiei nu trebuie să depășească șapte zile, iar în cazul situațiilor de urgență trebuie să fie inițiat tratamentul în maximum două zile.
     O analiză recentă1 arată necesitatea stringentă de rezolvare a diferențelor existente între țările din vest și cele din estul Europei. România este la nivelul Albaniei, cu mai puțin de un accelerator la un milion de locuitori. Desigur, factorul economic este determinant în diferențele existente. România, prin venitul mediu pe cap de locuitor, se situează în aceeași grupă cu țări ca Albania sau Bulgaria. Belarus, Polonia, Ungaria, Estonia și Muntenegru, spre comparație, au deja trei acceleratoare la un milion de locuitori. În plus, la problemele țării noastre se adaugă și faptul că mai mult de jumătate din toate acceleratoarele liniare existente în România sunt în București (cu o medie de trei sau chiar patru acceleratoare la un milion de locuitori). O altă analiză recentă2 arată foarte clar dependența directă a situației actuale (lipsa aparaturii de înaltă tehnicitate) de situația economică a țării. Situația radioterapiei este dezastruoasă în țările cu venituri mici per capita (cazul României).
     În fine, o analiză3 a situației personalului medical specializat ce activează în radioterapie a relevat diferențe majore între țările europene. În țările cu un număr mare de acceleratoare și personal medical suficient, un medic se ocupă de mai puțin de 200 de pacienți pe an. La noi și în țările cu acceleratoare insuficiente, numărul de pacienți tratați de un medic depășește 350. Această diferență are repercusiuni majore asupra personalului medical și tehnic – suprasolicitare, sindrom burn-out, epuizare fizică și psihică, ce duc la apariția accidentelor terapeutice, pensionare prematură și grad de îmbolnăvire crescut.
     România are sarcini importante în rezolvarea problemei radioterapiei, pentru a asigura un grad adecvat de îngrijire medicală a pacienților oncologici, în toate fazele bolii, de la diagnostic la vindecare sau la tratamentul paliativ. Fără un program coerent de instruire și dotare cu aparatură, dublat de o salarizare adecvată, situația va fi greu de îmbunătățit.
1. Rosenblatt E et al. Radiotherapy capacity în European countries: an analysis of the Directory of Radiotherapy Centres (DIRAC) database. Lancet Oncol. 2013 Feb;14(2):e79-86

2. Grau C et al. Radiotherapy equipment and departments în the European countries: final results from the ESTRO-HERO survey. Radiother Oncol. 2014 Aug;112(2):155-64

3. Lievens Y et al. Radiotherapy staffing în the European countries: final results from the ESTRO-HERO survey. Radiother Oncol. 2014 Aug;112(2):178-86

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.