Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Un sistem medical suprasolicitat și ineficient

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 29 septembrie 2017
     Sistemul românesc de sănătate prezintă probleme majore, există nenumărate neajunsuri care afectează profund calitatea actului medical. Lipsa aparaturii, a materialelor sanitare, birocrația, salariile sunt doar câteva dintre acestea. La ele se adaugă lipsa medicamentelor, materialelor sanitare, deficitul de comunicare interdisciplinară sau interinstituțională și legislația neclară. Într-un mediu de lucru ostil, fără recompense corespunzătoare, medicii ajung să fie suprasolicitați, copleșiți de un număr foarte mare de pacienți și uită esența meseriei, motivația pentru care și-au dorit să profeseze.
   Anumite specialități medicale implică un grad mai mare de stres față de celelalte. De exemplu, un medic din cadrul departamentului de urgențe poate să vadă într-o gardă chiar și 50 de pacienți, deficitul de personal fiind extrem de mare în această specialitate. Mulți dintre acești pacienți sunt în stare gravă.
    Estimarea nivelului de stres profesional în rândul medicilor bucureșteni a fost obiectivul unui studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB). Sindromul de burnout sau sindromul epuizării profesionale în rândul medicilor – atât de mult discutat în presă și abordat în cadrul cercetărilor de specialitate – apare din ce în ce mai frecvent în epoca modernă. Cauzele acestuia sunt multiple, iar repercusiunile afectează deopotrivă viața medicilor și a pacienților (fig. 1). Un medic stresat, copleșit de o birocrație stufoasă și de responsabilitățile pe care le implică meseria sa, va risca să pună un diagnostic greșit sau să indice un tratament eronat. De asemenea, randamentul la locul de muncă scade. Numărul de consultații este foarte mare, iar medicul nu reușește întotdeauna să mulțumească toți pacienții și apare astfel frustrarea și scăderea stimei de sine. Poate apărea depresia, anxietatea sau o iritabilitate crescută, chiar și episoade de agresivitate. Un alt element relevant în această ecuație este toleranța de care dau dovadă pacienții – unii pot deveni agresivi verbal sau chiar fizic dacă sunt lăsați să aștepte prea mult sau dacă sunt nemulțumiți de serviciile medicale primite.
    Studiul realizat de CMMB a fost efectuat pe un lot de 400 de medici din București, în perioada aprilie–august 2017. Dintre aceștia, 28,57% lucrează în ambulatoriu, 21,17% într-un spital universitar, 20,41% au cabinet medical individual, 19,39% lucrează într-un spital de urgență și 10,46% într-un spital de cronici. Au fost aplicate chestionare standardizate internațional, conform Copenhagen Burnout Inventory, care măsoară trei tipuri de burnout: personal, profesional și cel legat de pacienți.
   Rezultatele sunt îngrijorătoare: 55% din medici suferă de stres personal, 52% de stres profesional, 36% de stres legat de interacțiunea cu pacientul iar 24% suferă de toate cele trei tipuri (tabel). În ceea ce privește numărul orelor lucrate, participanții la studiu au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. Studiul a indicat că birocrația este principalul factor implicat în apariția sindromului de burnout la medicii respondenți. În ceea ce privește distribuția pe sexe, se pare că femeile sunt cele mai afectate: 58% din reprezentantele sexului feminin prezintă burnout personal, față de 49% în cazul bărbaților.

 

Tabel: Statistici burnout

Tip de burnout

Punctaj mediu

Dev. Std.

Min.

Max.

%Burnout

Burnout personal

50,85

22,65

0

100

55%

Burnout profesional

49,49

22,14

0

100

52%

Burnout – pacienți

38,04

24,18

0

100

36%

 

 

       Un alt factor important este salariul. În lipsa salariilor motivante din sistemul de sănătate, medicii au două sau chiar trei locuri de muncă. În studiul realizat de CMMB, 30% din medicii intervievați au declarat că au două locuri de muncă, iar 12% – trei sau mai multe (fig. 2).
    Care ar fi soluțiile scăderii nivelului de stres profesional? La această întrebare respondenții au indicat ca posibile soluții: eradicarea birocrației, o salarizare mai bună, mai mult timp liber, dotări mai bune și o îmbunătățire a relațiilor cu pacienții. În prezent, informatizarea sistemului de sănătate – dezvoltată cu scopul de a ușura munca personalului medical – a devenit o cauză suplimentară de stres. Faptul că medicul trebuie să aloce mai mult timp completării unor date într-un sistem a scăzut durata interacțiunii cu pacientul.
    Comparativ cu celelalte țări europene, datele studiului efectuat de CMMB indică procente superioare de burnout față de cele raportate în țări ca Germania sau Franța. Un studiu efectuat în douăsprezece țări europene arată că 12% din medici suferă de epuizare emoțională. Aceasta este mai puțin legată de lucrul cu pacienții și mai mult de birocrație, legislația incoerentă, lipsa recunoașterii sociale, presiuni emoționale din partea aparținătorilor, salarii mici. În cadrul unităților sanitare ar trebui să existe psihologi care să evalueze personalul medical, să ofere consiliere și îndrumare.
    Prin acest studiu, CMMB a tras un semnal de alarmă privind nivelul de stres al medicilor și factorii implicați. Cifrele sunt clare: peste jumătate din cei 400 de medici bucureșteni incluși în studiu suferă de epuizare profesională. Ce ar trebui făcut? Autoritățile ar trebui să intervină pentru a îmbunătăți condițiile de lucru, dotările din spitale, pentru a ușura povara birocratică și a pune în vigoare protocoale terapeutice clare. Reforma sistemului sanitar este un proces complex, care ar trebui să fie prioritar în țara noastră.

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.