Newsflash
OPINII

Totul începe într-o librărie

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - nov. 13 2020
Totul începe într-o librărie

Oriunde ne-am afla, fie cabinet medical, clinică sau acasă, televizoarele afișează aceleași imagini și aceiași oameni care ne bombardează creierele cu informaţii amestecate, care zi de zi devin mai asurzitoare și ne menţin într-o stare permanentă de asediu.

Comparativ, în Spania, pe opt din zece cititori lectura i-a ajutat să treacă mai bine prin perioada dificilă. Pe noi ce ne îndreptăţește să ne bucurăm de ziua de astăzi?

La orice oră m-aș trezi sau înainte de somn, privesc pe geam înspre blocul vecin. Dezvoltatorul, când le-a prezentat viitorilor proprietari apartamentele din complexul pe care îl propunea spre vânzare, nu le-a spus că pot vedea, fără a face vreun efort, emisiuni și filme gratuit. Din balcon sau de la fereastră. Trebuie doar să-și rotească privirea și deja vor avea o idee despre oferta media. Un pas la dreapta: Gâdea, unul la stânga: Prelipceanu, privirea în sus: Ciutacu. Vara chiar poţi să și auzi polemicile serii. Nu-ţi trebuie LipNet ori vreo tehnică de Deep Learning, pentru că subiectul este același de aproape un an. Cum le spunea președintele Trump, în campanie, simpatizanţilor săi din Lumberton, Carolina de Nord: „That’s all I hear about now. Turn on the TV: Covid, Covid, Covid, Covid!”.

        Fie că ajung în vreun cabinet medical, în holul unei clinici sau în biroul vreunui profesor, televizoarele afișează aceleași imagini și pe aceiași taclagii care ne zoiesc zilnic minţile. Desigur, se informează! Asta ar fi replica unora. În această urzeală a tonurilor comunicatorilor, creierul, bombardat neîncetat și robust cu informaţii amestecate, dintre care majoritatea nu au relevanţă, începe să formeze tipare inexistente, cărora le acordă o importanţă majoră. Ba, mai mult, pornește niște alarme care, zi după zi, devin mai asurzitoare și fac să fie înlăuntrul nostru o stare permanentă de asediu.

Legea consecinţelor nepremeditate

        În Florenţa secolului XV, situaţia era extrem de complicată: ciuma îngrozise comunitatea, milanezii asediaseră orașul și economia se închircea. Florentinii nu au căutat remedii împotriva cumplitei maladii și nici specialiști în arme. Au organizat un concurs de frumuseţe. Mai mulţi bărbaţi s-au prezentat în faţa juriului, însă doar doi au rămas în finală: Lorenzo Ghiberti și Filippo Brunelleschi. Nu strălucirea chipurilor le era cercetată, ci măiestria cu care aceștia trebuia să împodobească ușile de la Battistero di San Giovanni, garantul semeţiei cultural-spirituale a orașului. Decidenţii au recomandat ca proiectul să fie realizat împreună. Orgoliosul Brunelleschi nu a acceptat și, în consecinţă, Ghiberti a primit sarcina de a finaliza lucrarea. Rivalitatea dintre cei doi a condus la o anume tensiune creativă, care, în timp, a oferit lumii două opere remarcabile: Domul și Porţile Paradisului.

        Comercianţii au decis, în acele vremuri extrem de dificile, să investească în artă. Sculpturi, pânze și cărţi rare au ajuns, după cum susţinea Robert S. Lopez, specialist în istorie economică, în lucrarea sa „The Three Ages of the Italian Renaissance” (1970), să fie „parola magică ce permitea unui om sau unei naţiuni accesul în elită”. Eric Weiner, în a sa odisee intelectuală, „Geografia geniului. Cele mai creative locuri din lume: de la Atena antică la Silicon Valley”, întărește afirmaţiile profesorului Lopez: nimic din toate marile opere nu ar fi apărut „dacă nu era Moartea Neagră. Nici epoca de aur a Atenei nu ar fi apărut dacă perșii nu ar fi devastat orașul, arzându-l până la temelii, pentru a-i permite astfel lui Pericle să-și înceapă planul ambiţios de reconstrucţie. Este legea consecinţelor nepremeditate la scară largă” (p. 124).

Timpul și resursele noastre

        În ce fel ne investim timpul și resursele acum? În mai nimic rodnic și solid pentru viitor. Trăim în frică și continuu o alimentăm privind înspre ecrane și sporovăind fără sens. În Spania, una dintre naţiunile cel mai profund afectate de pandemie, iniţiative precum „Llibreries Obertes” au adunat fonduri pentru a începe un program de revigorare a librăriilor din cartiere, de consolidare a reactivării sectorului de carte, au lansat campania #TodoEmpiezaEnUnaLibrería, prin care este recunoscută și evidenţiată importanţa librăriilor fizice pentru autori, editori, distribuitori și cititori, iar  Asociación de Cámaras del Libro de España a propus guvernului crearea unui „Pact pentru cărţi și lectură”. Sectorul cărţii a recomandat guvernului să nu privească doar politic, pe termen scurt, ci să articuleze o viziune, o strategie și un plan de acţiune pe termen lung în favoarea cărţii și a lecturii, iar cartea să fie considerată drept „bun esenţial” pentru cultură și educaţie și pentru hrănirea spiritului. Studiul „El papel del libro y de la lectura durante el periodo de confinamiento pro Covid-19 en España” a demonstrat că numărul cititorilor a crescut în perioada de carantină, spaniolii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au petrecut mult mai mult timp citind, decât înainte de izolarea la domiciliu. Lectura a fost activitatea care a i-a ajutat pe cca. 82% dintre cititori să treacă mai bine prin perioada dificilă. Ei au ales, într-o proporţie semnificativă, cartea fizică și mai puţin formatul digital, iar numărul mediu de cărţi citite a fost de 3,9.

        Pentru noi unde începe totul? Există ceva care să ne îndreptăţească să ne bucurăm de ziua de astăzi? Ne întrebăm asemenea personajului lui Knut Hamsun. Poate doar burgerii, șaormele, hainele și pantofii pe care îi luăm prin fanta de trecere a separatoarelor de protecţie.

        Pe plexiglasu’ de la școală/ Eu am scris numele tău/ A venit premieru’ noaptea/ L-a șters și îmi pare rău!

Foto: pixabay.com

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe