Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Termometria cutanată, între da și nu

Viața Medicală
Dr. Bogdan PAVEL vineri, 29 mai 2020

În acest articol doresc să aduc câteva lămuriri, în contextul dezbaterilor apărute în presă legate de utilitatea monitorizării temperaturii cutanate la intrarea în magazine.

Febra definită ca o creștere a temperaturii corporale peste 38,3 grade C (în intervalul 37,2-38,3 grade C vorbim de subfebrilitate) este un simptom comun ce apare atât în boli infecţioase (virale sau bacteriene), în afecţiuni non-infecţioase (boli autoimune, boli endocrine, sevraj alcoolic, tromboflebite, hematoame, arsuri, pancreatită acută etc.), cât și în insolaţii sau după efortul fizic.

Mecanismul prin care apare creșterea temperaturii este comun. Indiferent de stimul (infecţios sau nu) organismul reacţionează prin eliberarea de citokine: IL1, IL6, TNFa, care vor determina formarea de cliclooxigenază (COX) și generarea de prostaglandină E2 la nivel hipotalamic. Astfel hipotalamusul va determina creșterea termogenezei și limitarea pierderilor de căldură prin vasoconstricţie periferică, rolul creșterii temperaturii fiind acela de a distruge agentul patogen.

Ideea de a face un triaj pe baza determinării temperaturii corporale în timpul unei epidemii, cum este cea cu SARS-CoV-2, nu este lipsită de sens, deoarece principalul simptom la pacienţii cu COVID-19 este febra (83-99%) urmată de tuse, pierderea apetitului, oboseală și dispnee. Măsurarea temperaturii cutanate la nivel frontal cu ajutorul unui termometru cu infraroșu e igienică, neinvazivă și aduce o informaţie utilă privind starea de sănătate a fiecărui cetăţean.

Sunt însă și câteva aspecte de luat în considerare. S-a observat că populaţia cea mai vulnerabilă și cu evoluţia cea mai nefavorabilă este cea vârstnică, iar pacienţii vârstnici de multe ori nu reacţionează cu febră în cazul unei infecţii. Infecţiile virale apar mai ales în sezonul rece.

Ce se va întâmpla așadar cu un pacient vârstnic, infectat cu SARS-CoV-2, contagios, subfebril, care va ieși să facă cumpărături de la un magazin aflat la o distanţă de 300-400 m de casă, la o temperatură externă a aerului de 2-3 grade C? Dacă a mai luat înainte și un algocalmin pentru o durere lombară, cu siguranţă că la determinarea temperaturii la intrarea în magazin va ieși că nu are febră și va fi lăsat să intre, contagios fiind.

În altă situaţie, un tânăr care a căzut pe gheaţă/accident de bicicletă cu câteva zile înainte și a făcut un hematom de coapsă, va veni cu taxiul la magazin și va ieși subfebril la determinarea temperaturii cutanate (el fiind în faza de resorbţie a hematomului ce determină cel puţin subfebrilitate). În concluzie, el nu va fi lăsat să intre în magazin, fiind considerat suspect de COVID-19.

Așadar termometria cutanată este utilă, cu amendamentul că nu are o specificitate foarte bună în a identifica pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2. Utilitatea ei în identificarea precoce a cazurilor de infecţie cu SARS-CoV-2, precum și în controlul epidemiei prin această metodă urmează să fie stabilită ulterior prin studii de specialitate.

Etichete: termoscanare utilitate limite

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC